STUDIU: Cum influențează vârsta biologică riscul de demență. „Deși niciunul dintre noi nu își poate schimba vârsta cronologică, ne putem influența vârsta biologică”

Într-o lume în care trăim din ce în ce mai mult, fiindcă speranța de viață a crescut, dar și nivelul de trai, întrebarea care se pune este dacă trăim și mai bine? Pentru tot mai mulți oameni, nu vârsta din buletin contează, ci vârsta biologică și această diferență ar putea fi cheia înțelegerii riscului de a dezvolta demență, boala uitării de care suferă în momentul de față peste 55 de milioane de persoane, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
Vârsta biologică nu este legată de câți ani ai în mod real, ci de cât de „uzat” este corpul. Se bazează pe indicatori precum tensiunea arterială, colesterolul, funcția pulmonară sau valorile din sânge, care oferă o imagine de ansamblu a sănătății.
Un studiu recent publicat în revista Neurology® a Academiei Americane de Neurologie a descoperit că persoanele a căror vârstă biologică este mai mare decât vârsta cronologică sunt cu 30% mai predispuse să dezvolte demență în timp.
„Deși niciunul dintre noi nu își poate schimba vârsta cronologică, ne putem influența vârsta biologică prin factori de stil de viață, cum ar fi dieta și exercițiile fizice,” a declarat dr. Yacong Bo, autorul studiului.
Ce legătură are îmbătrânirea cu demența?
Pe măsură ce corpul îmbătrânește, chiar și în absența unor boli vizibile, apar schimbări la nivelul creierului: pierderea materiei cenușii, inflamații sau afectarea conexiunilor neuronale.
Mai mulți cercetători au analizat datele de sănătate de la UK Biobank a peste 280.000 de participanți, care aveau o vârstă medie de aproximativ 57 de ani. La momentul colectării inițiale a datelor lor de sănătate, niciunul dintre participanți nu avea diagnostic de demență. Participanții la studiu au fost urmăriți timp de 14 ani.
Participanții cu vârstă biologică avansată au avut risc crescut de demență, dar și modificări cerebrale vizibile – cum ar fi pierderi semnificative de volum cerebral.
„Aceste rezultate susțin ipoteza că vârsta biologică avansată contribuie la dezvoltarea demenței prin afectarea creierului la nivel structural,” adaugă cercetătorii în Medical News Today.
Ce putem face?
Demența este un termen general pentru un anumit grup de simptome care includ probleme de memorie, limbaj și rezolvare a problemelor; dificultăți de concentrare; și dificultăți în înțelegerea și exprimarea gândurilor. Alte simptome sunt confuzia, judecata slabă și comportamentul impulsiv, printre altele. Simptomele demenței sunt rezultatul modificărilor din creier.
Chiar dacă nu ne putem întoarce în timp, putem încetini îmbătrânirea biologică prin adoptarea unor măsuri la îndemână:
- Alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, grăsimi bune și cât mai puțin zahăr;
- Somn de calitate;
- Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool;
- Gestionarea stresului;
- Relații sociale active;
- Monitorizarea tensiunii arteriale și a colesterolului;
- Exerciții fizice regulate.
Într-o Românie care îmbătrânește tot mai mult și mai rapid, fiecare gest de prevenție, fiecare decizie de-a adopta un stil de viață sănătos poate însemna ani de viață în plus cu mintea limpede.
Cifre care contează: demența în lume și în România
Demența este mai mult decât o pierdere a memoriei – este o pierdere treptată a identității, independenței și conexiunilor umane. La fiecare 3,2 secunde, apare un nou caz de demență, avertizează Organizația Mondială a Sănătății, care estimează că vor fi 78 de milioane de persoane cu demență până în 2030 și 139 de milioane până în 2050.
Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență, reprezentând 60–70% din cazuri. Acest tip de demență este caracterizat prin deteriorarea progresivă a memoriei și a funcțiilor cognitive, cauzată de acumularea de plăci amiloide și proteine tau în creier. În stadii avansate, pacienții își pierd capacitatea de a comunica și de a efectua activități zilnice.
În România, cifrele sunt îngrijorătoare. Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195 cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050.
În anul 2023 au fost raportate de către medicii de familie 10.151 de cazuri noi de îmbolnăvire cu boala Alzheimer, numărul aproape s-a dublat față de anul 2014, când au fost raportate 6.299 cazuri.
În țara noastră, în ultimii 5 ani, media persoanelor nou diagnosticate a fost de 8.027 persoane/an, înregistrându-se o creștere cu 48% față de 2020. Asociația pentru Sănătatea Creierului (ASC) susține că 61% dintre pacienții cu Alzheimer sunt femei, mediul urban înregistrând 57% din totalul bolnavilor.
Demența îi afectează și pe tineri
În 2024, România avea aproape 4 milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), cu aproape un milion mai mult decât copiii sub 14 ani, fiind un semn clar al îmbătrânirii accelerate a populației. Demența însă nu afectează exclusiv persoanele în vârstă, demența cu debut tânăr (definită ca debutul simptomelor înainte de vârsta de 65 de ani) reprezintă până la 9% din cazuri. Datele Young Dementia Network arată că peste 70.000 de persoane trăiesc cu demență cu debut precoce în Regatul Unit al Marii Britanii, asta înseamnă că simptomele au început înainte de vârsta de 65 de ani. Acest număr reprezintă 7,5% din populația Regatului Unit care trăiește cu demență. Se estimează că 92 de persoane din 100.000 sunt diagnosticate cu demență cu vârsta cuprinsă între 30 și 64 de ani.