Studiu: Dietele vegetariene pot crește riscul de boli cardiovasculare și cancer

Dietele vegetariene nu reprezintă o garanție a unei stări mai bune de sănătate, mai ales dacă se bazează pe alimente procesate. În plus, pot cauza și anumite carențe nutriționale, cum ar fi cea de vitamina B12, un nutrient care se găsește exclusiv în produse de origine animală.

O nouă cercetare a scos la iveală că adoptarea unei alimentații strict pe bază de vegetale nu scade riscul îmbolnăvirilor. Cu toate că, în ultimii ani, s-a vorbit mult despre beneficiile renunțării la produsele de origine animală, a fi vegetarian nu înseamnă automat și a fi mai sănătos.

Potrivit unui studiu din martie 2023, publicat în JAMA Network Open, vegetarienii nu sunt mai protejați de boli cardiovasculare, cancer sau deces premature în comparație cu cei care consumă carne.

Avantajele dietelor vegetariene nu provin neapărat din excluderea alimentelor de origine animală, ci din diversitatea nutrienților și din modul de prepare al mâncării.

Vegetarianism sănătos versus vegetarianism nesănătos

Studiul, realizat în Marea Britanie, a analizat dietele auto-raportate a peste 126.000 de persoane, pe o perioadă de până la 12 ani. Echipa de cercetători a clasificat dietele vegtariene ale participanților ca fiind sănătoase sau nesănătoase, pe baza aportului a 17 grupuri de alimente. Grupele de alimente au inclus cereale integrale, fructe, legume, proteine vegetale, lactate, dulciuri și multe altele.

Deși cercetătorii au descoperit că un anumit tip de dietă vegetariană (săracă în alimente nesănătoase cum ar fi băuturile dulci, cerealele rafinate, cartofii, deserturile și sucurile de fructe) a fost asociat cu un risc redus de boli cronice și mortalitate generală, dietele cu un aport crescut al acestor alimente par să aibă efectul opus.

Cu cât scorul nesănătos al unei diete vegane este mai mare, cu atât este mai probabil ca adepții acesteia să ajungă la boli cardiovasculare, cancer și deces. Mai exact, vegetarienii care consumă cantități mari de alimente nesănătoase au un risc cu 23% mai mare de deces din orice cauză legată de sănătate.

Deși studiul a avut unele limitări, experții spun că reprezintă un semnal de alarmă cu privire la dietele vegetariene nesănătoase.

Un alt risc pe care îl presupune alimentația pe bază de vegetale, dar și cea cu un aport crescut de alimente procesate, este carența vitaminei B12, atrage atenția un medic nutritionist român.

„Dietele vegane pot fi cauza pentru deficitul de vitamina B12 (aceasta se găsește exclusiv în produsele animale) iar dietele de tip vestic ce abundă în dulciuri și mâncare procesată pot fi o cauză pentru disbioză intestinală și implicit pentru proasta absorbție și producție intestinală a unor vitamine din grupul B,” a explicat dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist nutriție, diabet și boli metabolice, pentru smartliving.ro.

Medicul a subliniat că vitaminele B sunt implicate în generarea de energie, funcționarea sistemului nervos, au roluri în metabolismul celular și în acțiunile sistemului imun, iar deficitele lăsate netratate pot ridica probleme pe termen lung, generând efecte ireversibile și dereglări în sistemul nervos.

Ce înseamnă sănătos vs nesănătos în cazul dietelor vegetariene

Doar pentru că ingredientele pe care le conțin anumite alimente sau băuturi sunt derivate din plante nu înseamnă că acestea sunt sănătoase. De exemplu, unele dulciuri, cartofii prăjiți sau băuturile energizante sunt vegane, dar știm cu toții că sunt pline de calorii „goale.”

Dacă cea mai mare parte a dietei vegane provine din alimente ultraprocesate, ca cele de mai sus, cu siguranță nu îți vei îmbunătăți cu nimic sănătatea renunțând la produsele animale, ci din contra.

„Evident că un consum ocazional al acesor alimente nu declanșează boli de inimă sau cancer. Dar, consumul excesiv al mâncărurilor foarte procesate, indiferent dacă sunt vegane sau nu, poate crește riscul de diabet de tip 2, cancer și boli cardiovasculare. Oricât de clișeic sună, echilibrul și moderația reprezintă cheia,” a menționat expertul în nutriție vegană Haley Bishoff, de la Rūtsu Nutrition.

Specialistul a precizat că o dietă vegană sănătoasă ar trebui să includă o varietate de alimente integrale, neprocesate, cum ar fi fructe, legume și cereale nerafinate. De asemenea, trebuie urmărit și conținutul de sodiu, grăsimi saturate și numărul de ingrediente și aditivi de pe eticheta nutrițională a produselor.

„Aveți grijă să adăugați în farfurie alimente cât mai colorate. Fiecare culoare din aceste alimente vegetale este asociată cu o serie de beneficii nutriționale,” a subliniat expertul în alimentație.

Aditivi de evitat în dietă vegetariană

Multe alimente vegetariene procesate conțin, pe lângă cantitățile mari de grăsimi saturate și sodiu, o serie de aditivi nocivi, cum ar fi îndulcitorii artificiali, adesea adăugați în iaurturile vegane, în deserturile cu fructe și în amestecurile de legume.

„Acești îndulcitori sunt dăunători pentru microbiom, deoarece perturbă echilibrul bacteriilor intestinale bune atunci când sunt consumați des. Pe etichetă îi puteți identifica sub denumiri precum sucraloză, aspartam, zaharină și neotam”, a explicat specialistul în alimentație vegană.

Alți aditivi populari la care trebuie să fiți atenți includ bromatul de potasiu, hidroxianisolul butilat (BHA) și hidroxitoluenul butilat (BHT), care se găsesc frecvent în alimentele vegetale, cum ar fi pâinea, tăițeii, cerealele și gustările cu cereale.

„Acești aditivi sunt asociați cu afectarea imunității și cu un risc crescut de cancer. Soluția pentre evitarea acestor aditivi e să consumați cât mai mult alimente integrale, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele și cerealele integrale,” precizează nutriționistul.

Greșeli frecvente în dietele vegane

Nu există un manual oficial despre ce înseamnă un stil alimentar vegan „corect” – așa că adoptarea unei alimentații sănătoase pe bază de vegetale poate reprezenta o adevărată provocare.

Cei care vor să renunțe la alimentele de origine animală au multe capcane pe care ar trebui să le evite. Pentru început, nu trebuie să creadă că toate alimentele pe bază de plante sunt hrănitoare. Așa cum arată cercetarea JAMA Network Open, alimentele precum cerealele rafinate și băuturile îndulcite cu zahăr, desi sunt pe bază de plante, ar putea contribui la apariția bolilor cronice.

Cea mai bună modalitate de a identifica alimentele vegetale sănătoase este să citiți bine informațiile de pe etichetă și să vă feriți de cele bogate în sodiu, grăsimi saturate, zahăr adăugat, aditivi și de cele care conțin o listă lungă de ingrediente.

Pentru a beneficia la maximum de avantajele unei diete vegetariene, cel mai indicat ar fi să cereți sfatul unui medic nutritionist care v-ar putea ajuta să adaptați alimentația la stilul vostru de viață și să preveniți carențele nutriționale.

Foto: Dreamstime.com

Dacă ați început deja să renunțați, pe cont propriu, la alimentele de origine animală, puteți urmări cum vă simțiți zilnic. Urmăriți dacă aveți mai multă energie, dacă vă simțiți sătul după mese și dacă nu întâmpinați probleme digestive.

De asemenea, analizele uzuale sunt extrem de importante pentru a vă monitoriza starea de sănătate, mai ales dacă v-ați schimbat stilul de viață.

Sursa foto: Dreamstime.com