STUDIU: Microbii din gură influențează riscul de demență. Există însă soluții pentru a îmbunătăți microbiomul oral

Bacteriile care trăiesc în gură prezic riscul de demență și influențează direct memoria și atenția, arată un studiu publicat recent în PNAS Nexus. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu risc genetic crescut pentru boala Alzheimer prezintă un dezechilibru specific al florei bacteriene din cavitatea bucală. 

Vestea bună e că stimularea anumitor bacterii benefice din cavitatea orală ar putea contribui la încetinirea declinului cognitiv. Acest lucru ar putea fi realizat prin administrarea de probiotice și prebiotice, care sprijină dezvoltarea unor comunități microbiene sănătoase în doar câteva săptămâni, dar și prin consumarea anumitor alimente și prin menținerea unei bune igiene orale. 

„Am identificat pentru prima dată o serie de microorganisme care pot servi drept indicatori timpurii ai declinului cognitiv,” a declarat Joanna L’Heureux, specialist în biologie moleculară la Universitatea Exeter, din Marea Britanie și unul din autorii studiului. În urma analizelor probelor prelevate de la 115 participanți, oamenii de știință au observat că abundența bacteriilor benefice din tipul Neisseria e asociată cu performanțe cognitive superioare. Pe când un nivel prea crescut al celor patogene din genul Prevotella, care fac parte, de asemenea, din microbiomul oral este corelat cu diverse afecțiuni parodontale, infecții sistemice și deteriorarea țesutului nervos.  

Bacteriile din gură influențează direct sănătatea creierului

Tulburările cognitive ușoare, care afectează aproximativ 15% dintre adulții în vârstă, reprezintă principalul factor de risc pentru apariția demenței. Studiul realizat la Universitatea Exeter, din Marea Britanie, a identificat mecanismele specifice prin care bacteriile din gură afectează funcționalitatea creierului. Cercetătorii au demonstrat că anumite bacterii patogene pot traversa bariera sangvină cerebrală și perturbă procesele biochimice necesare pentru menținerea memoriei.

Din cei 33 de participanți la studiu purtători ai genei APOE4, cunoscută pentru rolul său în dezvoltarea bolii Alzheimer, majoritatea prezentau niveluri ridicate ale bacteriei Prevotella intermedia. 

„Această descoperire oferă medicilor un potențial instrument de screening non-invaziv pentru evaluarea riscului de demență”, a explicat Joanna L’Heureux. Analiza microbiomului oral ar putea deveni parte a protocoalelor standard de diagnostic precoce.

Bacterii benefice pentru funcțiile cognitive

Neisseria, care include peste 20 de specii bacteriene, s-a evidențiat prin corelația sa pozitivă cu performanțele cognitive. Participanții la studiu care aveau cantități mari din aceste microorganisme în gură au obținut rezultate semnificativ mai bune la testele de memorie de lucru și funcții executive. Mai mult, prezența bacteriilor Neisseria a fost asociată cu scoruri superioare în cadrul evaluărilor atenției vizuale.

Cercetătorii au descoperit că bacteriile benefice din genul Neisseria transformă nitrații din alimente în oxid nitric, o moleculă extrem de importantă pentru sănătatea creierului. Oxidul nitric contribuie la stimularea formării de noi conexiuni neuronale, facilitând astfel plasticitatea sinaptică, un proces esențial pentru învățare și memorie. De asemenea, are un puternic efect antiinflamator la nivel cerebral, reducând riscul apariției unor afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer sau Parkinson.

Interacțiunea complexă dintre gene și microbi

Persoanele purtătoare ale genei APOE4 prezintă dificultăți în producerea naturală a oxidului nitric. Această vulnerabilitate genetică pare să fie amplificată de prezența bacteriilor patogene din genul Prevotella.

Cercetătorii au identificat multiple mecanisme prin care bacteriile orale influențează funcțiile cerebrale. Pe lângă pătrunderea directă în creier, microorganismele patogene pot declanșa răspunsuri inflamatorii sistemice care afectează țesutul nervos. Studiile post-mortem au confirmat existența bacteriilor asociate cu boala parondontală în creierul pacienților decedați din cauza bolii Alzheimer.

„Intervențiile care promovează creșterea populațiilor de Neisseria, reducând în același timp prezența Prevotella, ar putea întârzia progresia declinului cognitiv”, susține echipa de cercetare. Studiile clinice în desfășurare evaluează eficacitatea probioticelor și prebioticelor orale în prevenirea demenței.

Comunitatea științifică își concentrează acum eforturile asupra dezvoltării de intervenții țintite pentru modularea florei bacteriene orale. 

Alimentația și stilul de viață schimbă microbiomul oral

Până atunci, putem influența activ compoziția microbilor din cavitatea bucală prin mai multe căi. Dieta mediteraneană și regimul alimentar DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice. 

„Consumul regulat de legume verzi furnizează nitrații necesari pentru producerea oxidului nitric”, subliniază cercetătorii. 

Alimentele fermentate, precum iaurtul și murăturile tradiționale, contribuie la creșterea diversității microbiene orale. Cafeaua și ceaiul verde conțin polifenoli care susțin dezvoltarea bacteriilor benefice. În schimb, consumul frecvent de zahăr și carbohidrați rafinați favorizează înmulțirea microorganismelor dăunătoare.

Potrivit cercetărilor, inclusiv ritmul meselor contează. Gustările frecvente creează un mediu favorabil pentru bacteriile care metabolizează zaharurile, în timp ce perioadele mai lungi între mese permit refacerea echilibrului microbian natural.

Calitatea somnului influențează, de asemenea, microbiomul oral. Un studiu din 2022 a scos la iveală că persoanele cu tulburări de somn prezintă modificări semnificative ale pH-ului bucal și ale compoziției salivei. Somnul insuficient sau fragmentat reduce capacitatea organismului de a menține echilibrul microbian optim. 

Stresul cronic reprezintă un factor major de risc pentru dezechilibrul microbian oral. Analizele de laborator indică faptul că nivelurile crescute de cortizol modifică compoziția salivei și afectează funcționarea sistemului imunitar local. Tehnicile de management al stresului, precum meditația și exercițiile de respirație, pot contribui la menținerea unui microbiom oral sănătos.

Recomandări practice pentru sănătatea orală și cognitivă

Cercetătorii propun o serie de măsuri concrete pentru optimizarea microbiomului oral. Igiena dentară trebuie să includă periajul de două ori pe zi, folosirea aței dentare și curățarea regulată a limbii, unde se găsesc numeroase colonii bacteriene. Aparatele de clătire orală cu jet de apă s-au dovedit eficiente în îndepărtarea bacteriilor nedorite din zonele greu accesibile.

Experții recomandă limitarea utilizării apei de gură cu alcool, care poate perturba echilibrul microbian. În schimb, soluțiile pe bază de plante și probioticele orale pot susține dezvoltarea bacteriilor benefice. Consumul regulat de alimente bogate în nitrați, zinc și vitamina D contribuie la menținerea unui microbiom sănătos. Iată o listă:

Alimente bogate în zinc

Zincul susține sistemul imunitar, vindecarea rănilor și sănătatea pielii:

• Fructe de mare: stridii (cea mai bogată sursă), crabi, homari;
• Carne: vită, porc, miel, curcan, pui;
• Semințe și nuci: semințe de dovleac, caju, migdale;
• Leguminoase: linte, năut, fasole;
• Produse lactate: brânză, iaurt;
• Ouă;
• Ciocolată neagră.

Alimente bogate în vitamina D

Vitamina D este produsă, în mod natural, de organism în urma expunerii la soare, însă se găsește și în următoarele alimente:

• Pește gras: somon, macrou, hering, sardine, ton;
• Ulei de ficat de cod;
• Ciuperci expuse la soare: ciuperci shiitake, champignon;
• Gălbenuș de ou;
• Produse lactate și vegetale fortificate: lapte, iaurt, unt, sucuri și cereale fortificate.

Dacă vrei să combini alimentele pentru a obține toate cele trei substanțe nutritive, poți opta pentru un meniu care include:

• Salată de spanac cu somon și semințe de dovleac;
• Sfeclă roșie cu brânză și nuci;
• Tocană de linte cu carne de vită și morcovi.

Pe lângă cele menționate, cercetările au evidențiat că fumatul, consumul excesiv de alcool și igiena orală deficitară perturbă echilibrul microbian din cavitatea bucală. Persoanele care nu fumează și mențin o igienă orală riguroasă prezintă niveluri mai ridicate de bacterii benefice din genul Neisseria.

Investigațiile suplimentare au relevat că prezența în cantități mari a bacteriilor Neisseria se asociază cu mai mulți indicatori de sănătate: vârstă mai tânără, indice de masă corporală scăzut și un număr redus de dinți stricați.