Sari direct la conținut

STUDIU. Poate dieta să reducă riscul de a face COVID? Care este mai eficientă?

HotNews.ro
ulei de masline rosii
Dieta mediteraneană se bazează pe consumul ridicat de fructe, legume, cereale integrale, nuci, semințe, ulei de măsline, pește și carne albă SURSA FOTO: Marian Vejcik | Dreamstime.com

În această vară, numărul cazurilor de COVID-19 a crescut semnificativ, ajungând de la mai puțin de 700 pe săptămână la aproape 5.500 de pacienți infectați în România, de la începutul lunii iulie. Așadar, pe lângă măsurile de precauție obișnuite, alimentația a devenit un aspect important pentru prevenirea infectării. Dieta mediteraneană, cunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătății generale, este acum studiată și pentru potențialul său de a reduce riscul de infectare cu SARS-CoV-2, dar și cu alte virusuri, cum ar fi cele care produc răceli sau gripă.

Dieta mediteraneană se bazează pe consumul ridicat de fructe, legume, cereale integrale, nuci, semințe, ulei de măsline, pește și carne albă, un aport moderat de vin roșu și un consum redus de carne roșie și zaharuri adăugate. Acest tip de alimentație bogat în grăsimi sănătoase, fibre și antioxidanți, este asociat cu o serie de efecte pozitive asupra sănătății, inclusiv reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și obezitate.

Datorită acestor beneficii, dieta mediteraneană a fost de multe ori desemnată drept cea mai bună dietă din lume în diverse clasamente internaționale, inclusiv de către U.S. News & World Report.

Legătura dintre dieta mediteraneană și riscul de COVID-19

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitas Sumatera Utara din Indonezia a analizat posibila legătură dintre dieta mediteraneană și un risc mai scăzut de infectare cu SARS-CoV-2, virusul care declanșează Covid-19. Studiul, publicat în jurnalul științific PLoS ONE, a evaluat date din alte șase cercetări observaționale anterioare, implicând peste 55.000 de participanți, pentru a investiga dacă adoptarea acestei diete poate influența riscul de infectare, simptomele sau severitatea bolii.

Dr. Andre Marolop Pangihutan Siahaan, autor principal al studiului, a explicat că „dieta mediteraneană este cunoscută pentru proprietățile sale antiinflamatorii și capacitatea de a modula răspunsul imunitar”, caracteristici care ar putea fi benefice în combaterea unei infecții virale precum COVID-19.

Dieta mediteraneană este bogată în alimente care au efecte antiinflamatorii și antioxidante. Uleiul de măsline, un ingredient principal al dietei, conține acizi grași mononesaturați și polifenoli care pot reduce inflamația din organism. Consumul de pește gras, cum ar fi somonul și sardinele, aduce un aport semnificativ de acizi grași omega-3, recunoscuți pentru efectele lor benefice asupra sistemului imunitar.

Fructele, legumele, nucile și semințele din dieta mediteraneană sunt bogate în vitamine și minerale, cum ar fi vitaminele C și E, zincul și seleniul, toate acestea fiind importante pentru funcționarea sistemului imunitar. În plus, acest tip de alimentație susține sănătatea intestinală, datorită fibrelor, care ajută la menținerea unui echilibru sănătos al microbiotei, esențial pentru răspunsul imunitar adecvat.

Cele zece principii ale dietei mediteraneene

Principiile fundamentale ale dietei mediteraneene includ:

  1. Aportul crescut de fructe și legume: dieta mediteraneană include consumul zilnic de fructe și legume, care sunt bogate în vitamine, minerale, fibre și antioxidanți. Acestea contribuie la sănătatea generală și la prevenirea bolilor prin combaterea inflamației și a stresului oxidativ;
  2. Utilizarea uleiului de măsline ca sursă principală de grăsimi: uleiul de măsline extravirgin este bogat în acizi grași mononesaturați și antioxidanți, cum ar fi polifenolii, care scad inflamația și protejează inima;
  3. Consumul de cereale integrale: orezul brun, quinoa, bulgur și pâinea integrală, sunt preferate în locul cerealelor rafinate. Acestea conțin mai multe fibre, vitamine și minerale esențiale, contribuind la menținerea unei digestii sănătoase și prevenind creșterile bruște ale glicemiei;
  4. Consumul moderat de pește și fructe de mare: dieta mediteraneană include un consum regulat de pește și fructe de mare, bogate în acizi grași omega-3. Aceste grăsimi sănătoase susțin sănătatea inimii, reduc inflamația și pot îmbunătăți funcțiile cognitive;
  5. Consumul redus de carne roșie și procesată: carnea roșie și cea procesată sunt consumate în cantități reduse în dieta mediteraneană. În locul acestora, se preferă sursele de proteine sănătoase, cum ar fi peștele, leguminoasele (fasole, linte), nucile și semințele;
  6. Consumul de lactate în cantități moderate: produsele lactate, în special iaurtul și brânza, sunt consumate cu moderație. Acestea sunt de obicei derivate din surse fermentate, având beneficii probiotice care pot susține sănătatea intestinală;
  7. Consumul de nuci și semințe: nucile și semințele sunt o parte importantă a dietei, oferind proteine, grăsimi sănătoase și fibre. Acestea sunt, de obicei, consumate ca gustări sau adăugate în diverse preparate;
  8. Consumul moderat de vin roșu: vinul roșu este consumat cu moderație, de obicei în timpul meselor. Este asociat cu o serie de beneficii pentru sănătate datorită conținutului său de antioxidanți, dar este important să fie consumat în cantități limitate pentru a evita efectele adverse ale alcoolului;
  9. Folosirea condimentelor în locul cantităților mari de sare: dieta mediteraneană pune accentul pe utilizarea ierburilor proaspete și a condimentelor care conțin compuși benefici cu proprietăți antiinflamatorii și antioxidante;
  10. Stil de viață activ: dieta sănătoasă e adesea combinată cu activitatea fizică, plimbările după cină fiind nelipsite în rândul locuitorilor din zonele mediteraneene.

Rezultatele studiului și implicațiile acestora

Cercetătorii indonezieni au folosit chestionare de frecvență alimentară pentru a evalua aderența la dietă a participanților. Rezultatele au indicat că persoanele care au urmat modelul alimentar mediteranean au avut un risc mai scăzut de a dezvolta COVID-19. Cu toate acestea, studiul nu a putut determina exact măsura în care alimentația reduce riscul, subliniind că interpretarea datelor ar trebui făcută cu prudență, din cauza variabilității rezultatelor în funcție de alți factori individuali.

Informațiile privind impactul dietei asupra severității simptomelor COVID-19 au fost mixte. Unele studii au arătat că modelul alimentar mediteranean ar putea ameliora severitatea simptomelor, în timp ce altele nu au găsit o corelație clară.

În afară de dieta mediteraneană, cercetările au analizat și alte tipuri de alimentație pentru potențialele lor beneficii în contextul COVID-19. Dieta ketogenică, care se concentrează pe un aport ridicat de grăsimi și scăzut de carbohidrați, a fost studiată pentru capacitatea sa de a modula inflamația și de a îmbunătăți răspunsul imun. Însă, dovezile în favoarea acestei diete în prevenirea COVID-19 sunt limitate și inconsecvente.

Dietele vegetariene și vegane, care sunt bogate în fibre și alimente integrale, au fost, de asemenea, propuse pentru beneficiile lor potențiale în reducerea inflamației și susținerea sănătății intestinale. Deși unele studii au scos la iveală că ar putea oferi o protecție împotriva infecțiilor virale, rezultatele nu sunt suficient de clare.

Importanța măsurilor preventive

În ciuda interesului crescut pentru rolul dietei în prevenția COVID-19, este important de reținut că nu ne putem baza doar pe alimentație pentru a ne proteja împotriva virusurilor. Dr. David Cutler, medic de familie în California, SUA, avertizează că asocierea dintre dietă și rezultatele COVID-19 nu implică neapărat o relație de cauzalitate directă. „Faptul că există o asociere între alimentație și rezultatele COVID nu înseamnă că dieta este cauza directă”, a precizat specialistul, pentru Medical News Today.

D. Cutler a subliniat și importanța măsurilor bine stabilite, cum ar fi vaccinarea și utilizarea măștilor de protecție, care rămân metode de bază în prevenția infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Recomandări pentru susținerea imunității prin alimentație

Pentru cei care doresc să-și crească imunitatea prin alimentație, o dietă echilibrată și variată reprezintă cea mai eficientă strategie. Monique Richard, dietetician nutriționist, recomandă alimentele bogate în vitamine și minerale esențiale pentru imunitate, cum ar fi vitaminele A, C, D și E și mineralele precum zincul și magneziul. Iată câteva exemple de alimente ce ar trebui consumate:

  • Vitamina A: morcovi, spanac, cartofi dulci;
  • Vitamina C: portocale, kiwi, ardei gras;
  • Vitamina D: pește gras (somon, macrou), gălbenuș de ou, ciuperci;
  • Vitamina E: migdale, semințe de floarea-soarelui, avocado;
  • Zinc: carne de vită, caju, fasole;
  • Magneziu: nuci, spanac, banane.

Nutriționistul atrage atenția asupra utilizării suplimentelor alimentare, subliniind că acestea nu sunt un substitut pentru o alimentație variată și echilibrată. „Anumite suplimente, dacă sunt consumate în doze mari, pot avea efecte adverse, cum ar fi epuizarea altor nutrienți,” a explicat specialista. De exemplu, un aport excesiv de zinc poate reduce nivelul de cupru, un mineral important pentru sănătate.

Sursă foto: Dreamstime

INTERVIURILE HotNews.ro