Studiu: Românii vor pedepsi clasa politică la alegerile prezidenţiale, iar starea de spirit a României este „sumbră”

Îngrijorare în oraşele mari, depresie în oraşele medii şi mici şi disperare în mediul rural. „Sumbră”, aşa poate fi caracterizată starea de spirit a românilor la începutul anului, arată o cercetare realizată de sociologul Barbu Mateescu la comanda Fundației Konrad Adenauer (KAS). Unul dintre motivele principale este frustrarea cu privire la lipsa de calitate a serviciilor furnizate de stat, potrivit studiului realizat în luna ianuarie 2025, înainte de demisia preşedintelui Klaus Iohannis.

Votul de pedepsire sau pentru schimbare va defini alegerile prezidenţiale, iar aşteptarea românilor este ca preşedintele să „apere interesele României în mod activ şi repetat”, arată studiul realizat de sociologul Barbu Mateescu. Acesta susţine că românii privesc cu ostilitate clasa politică şi că aşteaptă de la viitorul preşedinte să-i „apere interesele României în mod activ şi repetat. Potrivit studiului, românii vor o conducere mai activă, comunicativă şi competentă, precum şi un preşedinte care să pună interesele ţării mai presus de influenţele externe, să reflecte valorile poporului şi să conducă cu integritate.

Corupţia, ineficienţa şi lipsa de transparenţă a clasei politice au fost menţionate în topul nemulţumirilor de persoanele care au participat la cercetare. Astfel, sociologul Barbu Mateescu evidenţiază decuplarea tot mai mare dintre guvern și cetățeni, scăderea calității serviciilor publice și scăderea percepută a profesionalismului în instituții-cheie precum asistența medicală și educația. În acest context, mesajele conservatoare sau antiglobaliste sunt atrăgătoare doar pentru o parte minoră a participanţilor la studiu.

Cum se raportează românii la ţara lor şi la guvernarea din România:

• Participanții din marile orașe sau din suburbiile lor resimt un șoc cu privire la ceea ce ei percep ca fiind dispariția consensului pro-Vest, fiind în consecință confuzi și îngrijorați.
• Prin contrast, în localitățile mai mici domină lipsa de satisfacție (în mediul urban) sau o frustrare puternică (în mediul rural). Exasperarea se corelează invers cu mărimea localităților și cu nivelul veniturilor.
• În special în mediul rural dar și în rândul bărbaților aflați la vârsta de mijloc predomină percepția că situația României este într-o constantă degradare. Trecutul este, în consecință, glorificat. Paseismul a devenit, pentru mari părți din populație, prisma principală de raportare la propria viață.

Care sunt principalele surse ale frustrării?

Inflaţia. Inflaţia este principala temă de interes în mediul rural, un subiect de îngrijorare în oraşele mici şi medii, în timp ce în oraşele mari este notată fără să i se acorde mare importanţă.

Suveranitatea. Percepţia celor mai mulţi dintre respondenţi este că destinul naţional este decis de către entităţi din afara României, iar acest sentiment este încurajat de prestaţia fostului preşedinte Klaus Iohannis şi a actualului premier Marcel Ciolacu pe plan extern. Astfel, românii apreciază mai mult politicienii cu atitudini naţionaliste, de tip „Let’s make Romania great again”.

Liderii politici. Românii afirmă că nu sunt reprezentați de politicieni sau că partidele nu guvernează pentru popor ci pentru alții. Acest aspect produce dezangajare și pesimism şi potenţează mesajele electorale anti-sistem. În acest context, calitatea liderilor politici este criticată masiv. Între ce poate livra clasa politică și ce doresc cetățenii există un deficit consistent de pricepere și performanță.

Stat versus cetăţeni. Aparatul de stat este considerat excesiv de politizat, ceea ce reduce atât eficiența sau calitatea serviciilor furnizate către cetățeni, cât și încrederea cetățenilor în status quo. Birocrația este percepută drept excesivă, procedurile alambicate complicând inutil viața cetățenilor. Indiferent de domeniul în care activează, angajații statului sunt percepuți de către cetățeni drept dezinteresați de calitatea propriei munci și lipsiți de empatie. Nevoia de transparență este prezentă în rândul clasei de mijloc și a celor cu venituri peste medii, care resimt puternic sumele plătite la stat sub formă de impozite. Lipsa de eficiență a statului în mai multe domenii este atât de impresionantă pentru participanți că aceștia ajung să blameze conspirații, jocuri de culise și alte entități obscure pentru neajunsurile administrative.

Sistemul de justiţie este văzut drept profund disfuncțional, nedrept și mai degrabă ajutând pe corupți, atâta timp cât aceștia au conexiuni politice.

Sistemul de sănătate. Lipsa medicilor competenți este un subiect recurent, participanții din mai multe focus grupuri afirmând că „oamenii buni au plecat (în străinătate)” și că posturile disponibile din afara orașelor mari nu pot fi ocupate din cauza lipsei doritorilor. Corupția este identificată de participanți din toată țara drept motiv de nemulțumire și frustrare.

Educaţia. Cetățenii sunt conștienți de lipsa de consistență a proiectelor politice din educație. Există inegalitate între școli/licee din punct de vedere al abnegației profesorilor, aspect ce a apărut în special în discuțiile din orașele mari și suburbiile lor. Corupția este majoră, în special în sistemul universitar din afara orașelor mari. Educația vizavi de utilizarea social media este o nevoie resimțită mai ales de publicul surprins de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale.

Cercetarea calitativă realizată de Barbu Mateescu sub egida Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) se bazează pe 9 focus-grupuri, fiecare având 7 participanți, în București și localități din Transilvania, Moldova, Muntenia.