Statele Unite au anunţat vineri că impun sancţiuni împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI), la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, în special pentru activitatea sa în cadrul instituţiei.
- Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
- Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Washingtonul justifică aceste sancţiuni prin dorinţa sa „de a apăra suveranitatea americană şi cetăţenii săi împotriva ameninţării reprezentate de Curtea Penala Internaţională”, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA, informează AFP, preluată de Agerpres.
Curtea Penală Internaţională a reacţionat vineri, declarând că sancţiunile impuse de Statele Unite constituie un atac la adresa dreptului internaţional şi a avertizat că „istoria va judeca acest moment”.
Rubio: „O instanță necinstită”
Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat vineri că Washingtonul va interzice orice tranzacţie cu ceea ce el a numit „o instanţă necinstită”, intensificând astfel campania administraţiei preşedintelui Donald Trump care vizează desfiinţarea acestei jurisdicţii. „Vor mai multă putere şi o vor pe cheltuiala noastră”, a insistat Marco Rubio.
„Atât republicanii, cât şi democraţii au respins întotdeauna ideea că CPI ar putea urmări penal cetăţeni americani, membri ai forţelor noastre armate sau lideri politici americani. Statele Unite nu au aderat niciodată la această Curte, nu avem nevoie de ea şi nu o dorim”, a declarat Rubio într-un comunicat.
Prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile, aceste sancţiuni interzic toate tranzacţiile financiare cu CPI, pentru „a-i bloca resursele şi a-i reduce capacitatea de a opera”, a continuat şeful diplomaţiei americane. Perioada ar putea fi ajustată „în funcţie de succesele sau eşecurile acestor eforturi”, a mai spus Rubio.
„Speram să-i vedem pe aliaţii noştri temperând zelul Curţii. În caz contrar, SUA vor continua să demonteze CPI, cărămidă cu cărămidă, până când americanii nu vor mai putea fi ameninţaţi”, a adăugat secretarul de stat american.
Sancţiunile nu se aplică însă serviciilor de mentenanţă sau software şi accesului la „cloud”, nici funcţionării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activităţi legate de persoanele reţinute de Curte.
Reacția Curții Penale Internaționale
Aceste sancţiuni constituie „un atac la adresa statului de drept şi a fundamentelor ordinii juridice internaţionale, care subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege”, a precizat CPI într-un comunicat.
Curtea a subliniat că aceste măsuri au drept scop intimidarea personalului său şi perturbarea activităţii sale, afirmând că nu se va lăsa descurajată.
„Curtea va continua să îşi îndeplinească pe deplin mandatul, cu independenţă şi imparţialitate depline, acţionând exclusiv pe baza legii şi a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave”, a declarat preşedinta CPI, Tomoko Akane.
Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susţină, afirmând că soarta sa „depinde acum şi de statele care au creat-o”. „Generaţiile viitoare, în special victimele atrocităţilor în masă, se vor întreba cum am reacţionat atunci când o instituţie creată pentru a le proteja a fost vizată”, a adăugat CPI.
