Sari direct la conținut
Actualitate

Sub presiunea protestelor din stradă și a amenințărilor lui Trump, regimul islamic din Iran este în cel mai vulnerabil moment al ultimilor decenii / Ce urmează

HotNews.ro
Sub presiunea protestelor din stradă și a amenințărilor lui Trump, regimul islamic din Iran este în cel mai vulnerabil moment al ultimilor decenii / Ce urmează
Manifestație în SUA împotriva regimului de la Teheran. FOTO: Benjamin Hanson / Stringershub Inc. / Profimedia

Eforturile regimului de la Teheran de a înăbuși valul de proteste au fost complicate de amenințarea lui Donald Trump cu o posibilă intervenție, au declarat luni oficiali iranieni pentru Reuters.

Protestele au continuat marți în Iran pentru a noua zi consecutivă, cu manifestații în orașe precum Mashhad și Lahijan, în timp ce comercianții au închis magazinele în anumite zone din Teheran și din alte orașe.

Poliția și forțele de securitate iraniene au reacționat violent aproape de la început, iar relatările organizațiilor pentru drepturile omului, citate de BBC, susțin că peste 20 de persoane au fost deja ucise.

Orașul Malekshahi, situat în vestul țării, pare să fi fost scena celor mai violente confruntări – cel puțin cinci protestatari au fost uciși și aproape 30 au fost răniți după ce forțele de securitate au deschis focul sâmbătă seara, potrivit informațiilor.

Eforturile regimului de a înăbuși valul de proteste au fost complicate de amenințarea lui Donald Trump cu o posibilă intervenție, avertisment care a fost evidențiat de capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro, au declarat oficiali și surse din Iran, citați de Reuters.

Unii observatori cred că situația actuală ar putea avea consecințe mai grave decât cea din 2022, când proteste masive au zguduit regimul, după moartea tinerei Mahsa Amini.

Declanșatorul protestelor

Protestele, care au început pașnic duminică, 28 decembrie, au fost inițial declanșate de furia publică față de inflația galopantă și devalorizarea bruscă a monedei locale față de dolarul american.

Economia Iranului se află într-o situație dificilă, cu perspective reduse de creștere în acest an sau în anul următor. Inflația anuală oficială se situează la aproximativ 42%, inflația alimentară depășește 70%, iar prețul unor produse de bază ar fi crescut cu peste 110%.

Sancțiunile internaționale impuse de Statele Unite au jucat un rol major în înrăutățirea situației economice, dar ele nu sunt singura cauză a problemelor.

Cazurile de corupție de mare amploare, care implică înalți funcționari și pe familiile acestora, au amplificat însă furia publică și convingerea că o parte a regimului exploatează criza, scrie BBC.

Mulți iranieni obișnuiți cred că anumiți oficiali și rudele acestora beneficiază direct de sancțiuni prin aranjamente speciale care le permit să controleze importurile și exporturile, să transfere veniturile din petrol în străinătate și să profite de rețelele de spălare a banilor.

Chiar și oficialii guvernamentali consideră că cei care sunt numiți local „profitorii sancțiunilor” sunt mai vinovați decât sancțiunile în sine.

Sloganurile au devenit rapid politice

Comercianții din Marele Bazar din Teheran au fost printre primii care au protestat deschis, închizându-și magazinele, în semn de răspuns la fluctuațiile zilnice ale monedei și ieșind în stradă pentru a cere intervenția guvernului în vederea stabilizării piețelor.

Demonstrațiile s-au răspândit rapid dincolo de bazar, la alte segmente ale societății. Sloganurile economice au devenit rapid politice, cu apeluri la înlăturarea întregii Republici Islamice.

Studenții s-au alăturat protestelor, urmați de mici întreprinderi din alte orașe și localități și de alți iranieni obișnuiți. În câteva zile, scandările împotriva liderului suprem al Iranului au devenit din nou un element central al demonstrațiilor.

Ultima dată când Iranul a cunoscut tulburări la o scară națională comparabilă a fost în urmă cu aproximativ patru ani, când moartea lui Mahsa Amini, o tânără aflată în custodia poliției pentru că nu ar fi purtat corect vălul islamic, a declanșat cele mai ample proteste antiguvernamentale de la înființarea Republicii Islamice în 1979.

Acele demonstrații au zguduit regimul, dar au fost în cele din urmă reprimate prin forță și arestări în masă.

Deși protestele actuale s-au răspândit rapid și au persistat timp de zile întregi, ele nu au atins încă amploarea sau intensitatea demonstrațiilor din 2022.

Un moment vulnerabil

Și totuși, în acest context, mulți observatori consideră că situația actuală ar putea avea consecințe mai grave decât în 2022.

Guvernul iranian este considerat de mulți ca fiind la cel mai vulnerabil punct din ultimele decenii, confruntându-se simultan cu presiuni din partea tulburărilor interne și a unui mediu regional dramatic modificat.

Războiul de 12 zile din vara anului 2025 dintre Iran și Israel a marcat un punct de cotitură. Conflictul a culminat cu implicarea directă a SUA, inclusiv cu atacuri aeriene asupra instalațiilor nucleare iraniene.

Războiul a afectat grav capacitatea de apărare a Iranului, infrastructura nucleară și mai multe obiective militare și industriale.

În același timp, poziția regională a Iranului s-a deteriorat. Căderea lui Bashar al-Assad în Siria a lăsat Teheranul fără un aliat cheie, în timp ce atacurile susținute ale Israelului asupra Hezbollah în Liban au eliminat o mare parte din conducerea grupului.

Mai recent, operațiunile SUA în Venezuela și capturarea lui Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores, au restrâns și mai mult opțiunile Iranului în străinătate.

Aceste evoluții au remodelat mediul regional și internațional pentru Teheran. Iranul are acum mai puțini aliați pe care să se bazeze în conflictele regionale și mai puține canale pentru a transfera veniturile din petrol în străinătate.

Perturbarea acestor rețele a sporit vulnerabilitatea economică a Iranului într-un moment de presiune internă crescândă.

Amenințarea lui Trump

Avertismentele lansate de Trump la adresa regimului au sporit incertitudinile.

După primele zile de proteste, liderul SUA a lansat un avertisment direct liderilor iranieni cu privire la tratamentul aplicat protestatarilor, afirmând că SUA sunt „gata de acțiune”.

Apoi a urmat operațiunea forțelor speciale americane care l-a vizat pe Nicolás Maduro în Venezuela, urmată de un al doilea avertisment duminică.

Luni, senatorul american Lindsey Graham a postat pe rețelele sociale o fotografie în care președintele Donald Trump ține în mână o șapcă pe care scrie „Make Iran Great Again” („Să facem Iranul măreț din nou”), alimentând îngrijorările cu privire la posibilitatea unei intervenții.

„Dumnezeu să-l binecuvânteze pe comandantul nostru suprem și pe toți bărbații și femeile curajoși care slujesc sub comanda lui”, a scris senatorul republican.

„Sunt mândru să fiu american. Dumnezeu să binecuvânteze și să protejeze poporul curajos al Iranului care se opune tiraniei”, a adăugat el.

„Următoarea victimă a politicii externe agresive a lui Trump”

Aceste presiuni „au redus marja de manevră a Teheranului, lăsând liderii prinși între furia publică din stradă și cererile și amenințările tot mai dure din partea Washingtonului, cu puține opțiuni viabile și riscuri mari pe fiecare cale”, a declarat un oficial iranian pentru Reuters.

Opinia a fost repetată de alți doi oficiali și de un fost oficial iranian care rămâne apropiat de factorii de decizie din Iran, care au vorbit sub anonimat.

Un al doilea oficial a declarat pentru agenția de presă că, după acțiunea SUA în Venezuela, unii oficiali au început să se teamă că Iranul ar putea fi „următoarea victimă a politicii externe agresive a lui Trump”.

Iar un al treilea oficial a declarat în mod direct că la Teheran cresc îngrijorările că „Trump sau Israelul ar putea lansa acțiuni militare împotriva Iranului, așa cum au făcut în iunie”.

Îndemn la dialog

Martori din Teheran, Mashhad și Tabriz au vorbit cu jurnaliștii Reuters despre o prezență masivă a forțelor de securitate în piețele principale.

„Se simte atmosfera tensionată în Teheran, dar viața continuă normal”, a declarat Amir Reza, proprietarul unui magazin de covoare din Marele Bazar din Teheran.

Președintele Masoud Pezeshkian a îndemnat la dialog și a promis reforme pentru stabilizarea monedei și protejarea puterii de cumpărare.

Începând cu 10 ianuarie, guvernul va oferi o alocație lunară de 10.000.000 de riali pe persoană (aproximativ 7 dolari) sub formă de credit electronic, care poate fi utilizat în anumite magazine alimentare, a relatat agenția de știri semi-oficială Tasnim.

Pentru gospodăriile cu venituri mici, ale căror salarii lunare abia depășesc 150 de dolari, măsura reprezintă un impuls modest, dar semnificativ.

Te simți mai bine cu medici buni și tehnologie de vârf MedLife
INTERVIURILE HotNews.ro