Subiecte Română Evaluarea Națională 2018 Vezi subiectele și baremul de la examenul de Limba și literatura română susținut luni de elevii de clasa a VIII-a
Subiectele de la Română pe care le-au avut de rezolvat, astăzi, elevii de clasa a VIII-a sunt construite pe două cerințe mari, cu mai multe subpuncte. La primul subiect, elevii au avut de realizat o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să argumenteze apartenența la genul epic a unui text din romanul “Inocenţii” de Ioana Părvulescu. Al doilea subiect a avut și el ca cerință, printre altele, realizarea unei narațiuni în care absolvenții de gimnaziu să prezinte “o întâmplare petrecută într-o cetate”.
- Participă mai jos la sondajul HotNews.ro: Ce notă dai subiectelor de la Evaluarea Națională – limba română?
Evaluarea Națională 2018 a început astăzi, 11 iunie, cu examenul scris la Limba și literatura română, susținut de absolvenții clasei a VIII-a. Examenul a început la ora 9:00 și a durat 2 ore.
Descarcă Subiectele de la Limba și literatura română, precum și baremul de corectare – Evaluarea Națională 2018, 11 iunie
Subiectul integral de la Limba și literatura română – Evaluarea Națională 2018:
Subiectele de la examenul de Limbă și literatură română au fost concepute de Ministerul Educației, prin Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea sa. Metodologia de examen prevede că subiectele trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate și să poată fi rezolvate în 120 de minute.
Lucrările vor fi corectate în alte județe decât cel în care au susținut elevii examenul.
Precizăm că este prima oară, în ultimii ani, când examenele evaluării naționale încep imediat după ce elevii au terminat cursurile clasei a VIII-a. Absolvenții gimnaziului au terminat școala vineri, iar luni, 11 iunie, au avut prima probă.
Subiectul de la examenul de astăzi, 11 iunie, la Limba și literatura română – Evaluarea Națională 2018:
* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu
* Timpul de lucru efectiv este de două ore
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citește următorul text:
În ajun, joi, cum îți spuneam, am mai făcut o ultimă excursie de vacanță în Bucegi. Părinții noștri, plus noi, cei patru copii mari (Adrian nu putea încă să vină pe munte, abia se ținea pe picioare). Albastrul întunecat și intens al cerului se sprijinea pe crestele cenușii, era o vreme splendidă, cu vizibilitate bună, deși nu la fel de cristalină ca pe vremea când din vârf se puteau zări sclipirile mării. Am făcut o tură scurtă, din Bușteni, pe drumul marcat cu triunghiul roșu. De la Căminul Alpin am urcat prin pădurea de foioase spre Poiana Coștilei. Aici, admirând stâncile alburii și zada* care începea să-și coloreze perdelele de ace în portocaliu, alături de brazii de un verde întunecat, ne-am permis un prim popas și ne-am mai golit rucsacii de o parte din provizii. Am continuat excursia fără să ne grăbim, până la Pichetul Roșu, mergând pe o potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe drumul numit “Take Ionescu”, un fel de brâu care îmbrățișează la bază muntele Bușoiu, iar de-acolo, cine mai era în stare, putea ajunge pe “la Prepeleac” la Vârful Omu. La întoarcere, înainte de Poiana Coștilei, nu departe de drumul marcat, am găsit un loc potrivit, cu mușci pe jos, ca să ne oprim și să mâncăm tot ce ne mai rămăsese. Aerul era auriu, câte un sticlete cu căpșor roșu țâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des. Eram mulțumiți, părinții pentru că-și lăsaseră acasă grijile, […] Dina pentru că începea școala și avea să-l vadă pe radu, un băiat cu ochelari , dragostea ei, […] iar Doru fără motiv, așa, pur și simplu. Ne-am întins pătura de munte, am scos restul de mâncare din rucsac, niște pâine, ouă fierte – desgiru: cu un ou fiert treci Bucegii -, ceapă și gogoșari și două foarte prețioase cutii de pate de ficat. […] Abia ce-am început masa că am auzit cunoscutul zgomot de vreascuri rupte, de care ne temeam întotdeauna: ursul de la care nu știai la ce să te aștepți sau oamenii de la care, de asemenea, nu știai la ce să te aștepți. Zgomotul nu venea dinspre partea cu poteca, ci din cealalță, din plină pădure, așa că ne-am sculat cu toții în picioare, în afară de Doru, care mânca liniștit înainte, cu ochii albaștri mijiți*. Eram gata să-i lăsăm ursului mâncarea, ca să ne lase și el în pace. Nu știu dacă ai trăit asta vreodată, posibilitatea rea care se poate concretiza în secunda următoare. Prin minte îți trec toate metodele de scăpare: să o iei la fugă, să faci pe mortul, să te cațeri într-un copac.
Dar primejdia ne-a ocolit și acum. În loc de urs a apărut un om tânăr, cam răvășit, cu bretonul arămiu, lung, dat pe-o parte, cu un băț pe post de baston, cu o traistă pusă pieziș peste piept, ca poștașii, încălțat în pantofi și cu haine mai mult de oraș decât de munte. Nu părea un om rău și în niciun caz nu era un turist versat. Ne-a zâmbit larg.
Ioana Părvulescu, Inocenții
*zadă – specie de conifere
*mijiți – (despre ochi) întredeschiși
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: crengi, întotdeauna. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din structura de-acolo. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: Aerul era auriu, câte un sticlete cu căpșor roșu țâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: Am continuat excursia fără să ne grăbim, până la Pichetul Roșu, mergând pe o potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe drumul numit “Take Ionescu”.4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care personajele sunt gata să-și lase mâncarea și să fugă. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale genului epic;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citește următorul text:
Garda cetății Alba Carolina, din Alba Iulia, defilează prin fața sutelor de vizitatori, care se întrec în a-și înălța cât mai mult smartphone-urile peste capetele rândurilor din față ca să facă poze și să filmeze momentul. Îmbrăcați în uniforme austriece din secolul al XVIII-lea, membrii gărzii, unii pe jos, alții călare pe niște superbi frizieni*, înarmați cu flinte, trec pe sub Poarta a III-a a cetății, grandioasa poartă a ansamblului arhitectural Alba Carolina, dominată de statuia ecvestră* a împăratului Carol al IV-lea, din Casa de Habsburg. Se respectă întregul ceremonial și se trag salve de tun […].
Pe 4 noiembrie 1715, generalul Steinville, comandantul trupelor imperiale austriece din Transilvania, împreună cu Stefan Kornis, guvernatorul Transilvaniei, și Giovanni Visconti Morando, arhitectul italian care a proiectat fortificația, au pus temelia cetății Alba Carolina. Aceasta avea rol atât în sistemul de apărare al habsburgilor împotriva turcilor, cât și de consolidare a puterii în teritoriile ocupate. Cum trebuia să fie principala fortăreață a Transilvaniei, a fost construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, concepute de arhitectul militar francez, Sebastien Le Prestre, Marchiz de Vauban. Planurile au fost trimise la Viena, pentru a primi aprobarea Prințului Eugeniu de Savoia. Pentru amplasare, s-a ales strategic cel mai înalt punct al orașului, pe locul a două fortificații mai vechi. Totul a costat aproape două milioane de guldeni* de aur, o sumă imensă pentru acele vremuri. Intrarea în cetate se făcea prin intermediul a șapte porți, câte una pe fiecare linie de apărare. În prezent, Traseul celor Trei Fortificații din Alba Carolina conține vestigiile a trei cetăți, din epoci distincte, construite succesiv în același loc, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: castrul roman (106 d.H.). cetatea medievală (sec. XVI-XVII) și cetatea Alba Carolina.
Adina Brânciulescu, Transilvania, din “goana” trenului, în National Geographic Traveler, nr. 35/2017
*frizieni – specie de cai
*ecvestră – (despre opere de artă) care reprezintă o persoană călare
*guldeni – monede de aur sau de argint, care au circulat în mai multe țări din Europa
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele guvernatorului care a pus temelia cetățiii Alba Carolina; 4 puncte
– un rol pe care îl avea cetatea Alba Carolina în secolul al XVIIIl-ea. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și anul în care a apărut articolul din care este extras fragmentul. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: În prezent, Traseul celor Trei Fortificații din Alba Carolina conține vestigiile a trei cetăți, din epoci distincte, construite succesiv în același loc. 4 puncte
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Garda cetății Alba Carolina, din Alba Iulia, defilează prin fața sutelor de vizitatori, care se întrec în a-și înălța cât mai mult smartphone-urile peste capetele rândurilor din față ca să facă poze și să filmeze momentul. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată subiectivă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o cetate.
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerența textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuația – 3 p.; așezarea corectă a textului în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1 p.)
Baremul de corectare
SONDAJ HOTNEWS.RO:
Calendar Evaluarea Națională 2018
4 – 8 iunie 2018Înscrierea la evaluarea națională
8 iunie 2018 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
11 iunie 2018Limba şi literatura română – examen scris
13 iunie 2018 Matematica – examen scris
14 iunie 2018Limba şi literatura maternă – examen scris
19 iunie 2018 Afişarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 12:00)
19 iunie 2018Depunerea contestaţiilor (orele 14:00 – 19:00)
20 – 22 iunie 2018Soluţionarea contestaţiilor
23 iunie 2018Afişarea rezultatelor finale după soluţionarea contestaţiilor
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro