Subiectele zilei: Baltazar: „Masurile lui Tariceanu nu ne feresc de criza“; Se ieftinesc si apartamentele noi; Harta viitorilor someri; Criza, mai usor de suportat in Spania decat in Romania, iar opincile lui Badea Cartan, gasite cu ajutorul lui Bill Gates

„Romanul e fudul, mananca bine, se imbraca mai bine, nu e nicio criza“. Desi studiile recente arata ca aproape jumatate dintre romani vor reduce cheltuielile cu imbracamintea, iar domeniul textil este unul dintre cele mai lovite de disponibilizari, producatorii autohtoni vad, deocamdata, viata in roz. Responsabilii celor catorva sute de firme de confectii, prezenti zilele acestea la Mamaia, la Targul national de imbracaminte si incaltaminte, sunt inca optimisti pentru ca nu duc lipsa de cumparatori. „Noi, producatorii autohtoni, nu suntem deloc afectati“. Clientii, la fel de multi ca si in anii trecuti, vor sa-si faca provizii ieftine pentru cadourile de Sarbatori si nimeni nu pare sa-si faca probleme cu recesiunea. Pe la standuri se discuta deja despre petrecerea de Revelion. „Ce criza, noi producatorii autohtoni nu suntem deloc afectati, poate cei care aduc marfa din China, nici nu s-a deschis bine targul ca am si fost asaltati de cumparatori“, se lauda, relaxat, un producator de haine din Targu-Mures, in timp ce ia 350 lei de la o pensionara eleganta, noteaza EVZ.

Baltazar: „Masurile lui Tariceanu nu ne feresc de criza“. Masurile anuntate de Tariceanu vor putea fi puse in aplicare numai daca viitorul guvern mareste TVA-ul si cota unica. Programul anticriza anuntat miercuri de premierul Calin Popescu-Tariceanu nu reprezinta o reactie responsabila a unui guvern in masura sa-i protejeze pe romani de efectele negative ale crizei externe, sustin analistii economici consultati de EVZ. Mai mult, declaratiile lui Tariceanu au fost percepute ca un anunt electoral care nu va fi niciodata pus in aplicare. Seful executivului a anuntat un program ce cuprinde 13 masuri care necesita o alocare de cel putin 10 miliarde de euro in urmatorii patru ani pentru investitii in sectoarele economice importante. Insa, atata timp cat nu sunt asumate de intreaga clasa politica, intentiile anuntate nu sunt viabile, considera analistul economic Ilie Serbanescu. „Nu sunt masuri rele, dar nu vor fi aplicate“, adauga el. Fara sa precizeze sursele de finantare si un termen de aplicare cat mai rapid, fara sa cuprinda solutii care ar incuraja economisirea, proiectul lui Tariceanu nu ne poate feri de criza, spune el, citat de EVZ.

Basescu a plusat pentru bugetul ICR. Seful statului i-a garantat ieri lui Horia-Roman Patapievici un nou mandat in fruntea Institutului Cultural Roman si a dat ca tema viitorului guvern corectarea bugetului institutiei. Presedintele Traian Basescu i-a promis ieri public lui Horia-Roman Patapievici reconfirmarea la sefia Institutului Cultural Roman (ICR), cu toate ca mandatul sau urmeaza sa expire abia in ianuarie. Anuntul venit cu doua luni mai devreme a fost facut la bilantul ICR si insotit de un adevarat elogiu la adresa institutului. La ultima sedinta in plen a actualului Consiliu de conducere al ICR, Basescu a facut si o a doua mare promisiune: garantarea ca bugetul pe 2009 al ICR, redus in proiectul guvernului actual cu 40% fata de acest an, nu va fi diminuat, scrie EVZ.

Se ieftinesc si apartamentele noi. Pretul locuintelor proaspat construite a coborat, in unele cazuri, si cu 20% in ciuda declaratiilor optimiste ale dezvoltatorilor. Din cauza lipsei banilor, atat din partea dezvoltatorilor, cat si din partea cumparatorilor, preturile la apartamentele noi au inceput sa scada. Trendul descendent al preturilor se inregistreaza pe tot segmentul imobiliar, respectiv la terenuri, apartamente vechi si la spatiile de office. „Pentru ca o buna perioada de timp cumparatorii au stat in expectativa, proprietarii presati sa vanda si dezvoltatorii in criza de lichiditati s-au gandit la cea mai la indemana metoda pentru a debloca tranzactiile: reducerea preturilor, noteaza Cotidianul.

Brasov ’87: reprimarea radioactiva a revoltei. Cel putin 12 dintre participantii la revolta de la Brasov din 1987 au murit rapid dupa evenimente, in conditii suspecte. Cotidianul a reconstituit traseul unuia dintre ei, presupus a fi fost iradiat. In 14 noiembrie 1987, Vasile Vieru, un mecanic de 36 de ani, care lucra la Intreprinderea de Autocamioane Brasov, isi ridica salariul de la casierie, dupa cum se arata intr-un raport din ianuarie 1988, intocmit de ofiterii de Securitate ce il aveau in supraveghere. Pe 15 acesta si colegii lui au pus mana pe piulite si pe suruburi, cu care au inceput sa sparga simbolurile comunismului: vitrine in care tronau lozincile partidului, geamurile cladirii ce gazduia administratia, tablourile oficiale. A doua zi, s-a dus din nou la munca, unde a fost exclus din PCR. Pe 17 noiembrie, Vasile Vieru a fost arestat, apoi, transportat la Bucuresti pentru ancheta. Ulterior, dupa un proces-fulger, participantii au fost torturati la Bucuresti, condamnati la Brasov si deportati in diverse orase, cat mai departe de focarul revoltei. Ajuns in urma deportarii la Barlad, Vasile Vieru este internat la inceputul anului 1988 in stare grava la spitalul Municipal, unde i se pune un diagnostic oficial, care insa vine in totala contradictie cu faptul ca era perfect sanatos in urma cu doar patru-cinci luni. O posibila explicatie pentru un diagnostic fals este acoperirea unei metode de exterminare folosite de Securitate: iradierea elementelor dusmanoase.

Harta viitorilor someri. Aproape 30.000 de romani ar putea ramane someri pana in martie 2009, insa cifra anuntata de Ministerul Muncii creste constant. Muresul, Iasiul si Clujul sunt primele judete pe lista neagra a disponibilizarilor colective care ar putea sa aiba loc pana la sfarsitul primului trimestru din 2009, potrivit datelor Ministerului Muncii. Daca initial s-a vehiculat cifra de peste 17.000 de someri anuntati pana la sfarsitul lui 2008, estimarea autoritatilor, din discutiile purtate cu angajatorii, a ajuns la aproape 30.000 de posibili disponibilizati pana in martie 2009. Mariana Campeanu, ministrul muncii, a dat totusi asigurari de curand ca piata fortei de munca din Romania poate asimila si pana la 500.000 de persoane, luand in calcul si romanii din Spania si Italia care vor sa se intoarca in tara anul viitor, informeaza Cotidianul.

Infiintarea unui institut de cercetare aeronautica, aprobat de Guvern. Infiintarea Institutului National de Cercetare – Dezvoltare Aerospatiala „Elie Carafoli”, singura institutie de cercetare-dezvoltare in domeniul aeronautic si al stiintelor spatiale, a fost aprobata ieri de catre Guvern, potrivit unui comunicat MECT. Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Aerospatiala „Elie Carafoli” (INCAS) Bucuresti va aparea prin reorganizarea SC Institutul National de Cercetari Aerorspatiale „Elie Carafoli”, devenind astfel persoana juridica in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica, noteaza Gandul.

Criza, mai usor de suportat in Spania decat in Romania. Pentru cine a lucrat legal, ajutorul de somaj din Spania pare mai atractiv decat cautarea unei slujbe in Romania. Romanii care lucreaza cu forme legale, chiar daca isi pierd locul de munca, beneficiaza timp de noua luni de ajutorul de somaj. „Romania nu are ce sa-mi ofere, poate doar o vacanta”, marturisea Mitel Ilisoiu, roman din Spania, ca ii spun fetele sale, una stabilita in Franta, iar cealalta in Italia. Dar atitudinea fiicelor sale am regasit-o la multi reprezentanti ai asociatilor romanilor din regatul iberic, intalniti, la sfarsitul lunii trecute, cu ocazia unor evenimente din campania pentru promovarea valorilor romanesti „Hola, soy Rumano” („Buna, sunt roman”), organizata de Saatchi & Saatchi, agentia selectata de Guvernul Romaniei. Departe de a raspunde invitatiei presedintelui Traian Basescu, lansata la 6 octombrie, in Spania, „daca aveti probleme aici, veniti acasa”, romanii pareau foarte sceptici in a se increde in promisiunea acestuia ca „Romania nu este o tara care a intrat in recesiune”, informeaza Gandul.

Opincile lui Badea Cartan, gasite cu ajutorul lui Bill Gates. O fundatie finantata de miliardarul american Bill Gates si de sotia acestuia si-a propus sa conecteze cele mai defavorizate comunitati din Romania la restul lumii. Organizatia ofera gratuit calculatoare pentru dotarea bibliotecilor din localitatile izolate si sarace, valoarea totala a proiectului ridicandu-se la 150 de milioane de dolari. Autoritatile locale care vor sa intre in acest program trebuie sa puna la dispozitie spatii decente pentru montarea computerelor si sa plateasca abonamentul la internet. Localnicii au acces gratuit la calculatoare si beneficiaza si de asistenta de specialitate. Deja primele centre-pilot au inceput sa functioneze in Romania, informeaza Romania Libera.

Calitatea vietii – miza electorala. Propunerile partidelor aflate in campania electorala, cu privire la cresterea calitatii vietii romanilor, pot fi grupate in cinci mari categorii: 1. bani pentru familiile sarace (pastrarea actualelor ajutoare si majorarea substantiala a alocatiilor pentru copii) si salvarea femeilor batute din iadul conjugal; 2. ocuparea timpului liber al copiilor, astfel incat acestia sa nu adere la grupuri infractionale si sa se drogheze; 3. construirea a sute de mii de locuinte pentru tineret; 4. un mediu mai curat si 5. accesul unei parti cat mai mari a populatiei la servicii turistice la standarde europene, noteaza Romania Libera.

Statul risca sa dea un milion de euro cu titlu de chirie la Castelul Bran. Dominic de Habsburg, nepot al Regelui Ferdinand si al Reginei Maria, proprietar al Castelului Bran, cere in instanta despagubiri de la Guvernul Romaniei, deoarece chiria pe care o primeste pe imobil a fost drastic diminuata printr-o hotarare de guvern. Astfel, in loc de 81.928 de lei, cat primea in baza H.G. 1886/2006 pentru domeniul Bran, administrat de Muzeul Bran, la numai trei luni de la retrocedare cuantumul chiriei a fost redus la 18.265 de lei printr-o alta hotarare de guvern. Desi Curtea de Apel Bucuresti i-a dat castig de cauza si a obligat statul la plata a 63.663 de lei lunar de la intrarea in vigoare a hotararii de guvern pana la anularea acesteia, Guvernul Romaniei si Autoritatea Nationala pentru Retrocedarea Proprietatilor (ANRP) au declarat recurs impotriva acestei decizii, dosarul ajungand pe rolul Curtii Supreme. Daca Dominic de Habsburg va castiga in recurs, statul roman va plati, in urmatorii doi ani, aproximativ 30 miliarde de lei vechi chirie pentru „Castelul lui Dracula”, adica aproape un milion de euro, scrie Gardianul.