Subiectele zilei: Cine sunt susţinătorii din Europa ai guvernării PSD: din ce ţări vin aleşii care au votat împotriva rezoluţiei privind România; Liceanul român care a mers la olimpiada de astrofizică cu bani din donații a câștigat argintul; DIICOT anchetează finanţarea #Rezist. Sunt vizate tranzacţii cu monede virtuale în valoare de 15 milioane de dolari

Cine sunt susţinătorii din Europa ai guvernării PSD: din ce ţări vin aleşii care au votat împotriva rezoluţiei privind România. 51 de europarlamentari au votat, la începutul săptămânii, împotriva rezoluţiei privind statul de drept din România, în timp ce 473 au susţinut-o. Pe lângă sprijnul primit de la europarlamentarii PSD, ALDE şi de la un singur ales PPE din România, Ramona Mănescu, s-au mai solidarizat cu Guvernul Dăncilă doar europarlamentari din ţări care în ultimul timp au un mesaj anti-Bruxelles sau din partide neonaziste sau populiste. De exemplu, împotriva rezoluţiei împotriva României au votat cei 8 eurodeputaţi ai Fidesz, adică partidul condus de premierul maghiar Viktor Orban. 21 de voturi împotriva rezoluţiei au fost date de aleşii polonezi, fie că sunt din Lege şi Dreptate (PiS), din Congresul Noii Drepte (afiliat grupului populist din Parlamentul European) sau Libertatea (partid eurosceptic), scrie Adevarul.

Liceanul român care a mers la olimpiada de astrofizică cu bani din donații a câștigat argintul. Un olimpic român a adus argintul acasă de la olimpiada de astrofizică după ce şi-a plătit deplasarea în China cu bani din donaţii. Povestea unei performanţe la care statul nu are nicio contribuţie. Cu tricolorul în mâini, David primeşte medalia pentru care a trudit zeci de ore, săptămână de săptămână. „A fost cea mai mare olimpiadă internațională la care am participat până acum. Au fost 200+ de participanți din 39 de țări și chiar s-a simțit atmosfera de olimpiadă, de competiție. Mie mi s-au părut mai grele subiectele ca în Sri Lanka, în mare parte deoarece au fost și subiecte de astrofizică”, spune David Turturean, olimpic internațional, potrivit Digi24.

DW: Ce prevede proiectul de acord Brexit? Pe 29 martie 2019, Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană. Urmează o fază de tranziție, în care țara rămâne pentru o perioadă în Piața Internă Europeană și în Uniunea Vamală, pentru a evita efectele dure asupra economiei. Această fază urmează a lua sfârșit pe 31 decembrie 2020, dar poate beneficia de o prelungire, care trebuie solicitată până cel târziu pe 1 iulie 2020. Marea Britanie se obligă în schimb să recunoască prevederile UE, fără a avea drept de vot, și continuă să cotizeze la bugetul comunitar. Londra are însă dreptul să parafeze propriile „acorduri internaționale”, comerciale, de exemplu, cu condiția ca acestea să intre în vigoare după faza de tranziție. În Marea Britanie trăiesc peste trei milioane de oameni din alte state comunitare iar în UE se află circa un milion de britanici, scrie Deutsche Welle.

DIICOT anchetează finanţarea #Rezist. Sunt vizate tranzacţii cu monede virtuale în valoare de 15 milioane de dolari. Procurorii DIICOT investigheaza finanţarea mişcării Rezist, faptele vizate fiind constituire de grup infracţional organizat şi spălare de bani. În anchetă sunt vizate tranzacţii cu cryptomonede realizate dintr-un portofel virtual, utilizat de mai multe organizaţii din România ce colaborează cu mişcarea Rezist arată luju.ro, citat de mediafax.ro. În ultimii trei ani, ar fi fost făcute 403 tranzacţii în valoare totală de 14,9 milioane de dolari, bani care ar fi ajuns la organizaţiile ce promovau protestele din România. Potrivit sursei citate, procurorii au în vedere faptul că toate sumele ar proveni de la Fundaţia Stefan Batory din Polonia. Cu câteva săptămâni înainte de protestul din 10 august, ar fi fost retrase din acel depozit virtual sute de mii de euro, scrie Actual de Cluj.

Sociolog: Mulți români cumpără de Black Friday produse de lux pentru prestigiu social. Sociologul Mihnea Preotesi a explicat, la Digi24, că nevoia românilor de consum la reducerile de Black Friday 2018 este legată de dorința unora dintre conaționalii noștri de prestigiu social, de a achiziționa produse de lux la un preț mai mic. „Există cauzele psihologice ale consumului despre care nu e cazul să vorbim acum și există modele explicative celebre, precum modelul lui Pavlov. Există și cauze socio-economomice ale consumului și cred că astea sunt cele care va interesează. Aici amintim de modelul consumului ostentativ – asta e una dintre explicațiile pentru că sunt mai multe categorii de consumatori, chiar și pentru Black Friday.” a spus el.

Cum a devenit Delta Dunării sit UNESCO. Cine a scris cea mai frumoasă poveste despre rezervaţia naturală unică în Europa. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este primul sit natural din România înscris, din anul 1991, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Din suprafaţa totală a Rezervaţiei de 580.000 ha, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal). Declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ca sit UNESCO i se datorează şi marelui explorator Jacques-Yves Cousteau, cel care, imediat după revoluţie, a dezvăluit lumii întregi, prin filmele sale, mirajul tărâmului sălbatic din Delta Dunării, potrivit Adevarul.

Cristina Lazurca, învățătoare: Ce-i lipseşte învăţământului, din punctul meu de vedere. Cea mai gravă problemă a învățământului, din punctul meu de vedere, nu este lipsa condițiilor bune de lucru sau lipsa materialelor, ci lipsa de motivație a profesorilor şi a elevilor, scrie într-o opinie trimisă redacției Cristina Lazurca, învățătoare din anul 2017 la Vinga, în județul Arad. ”Cred că profesorii sunt printre categoriile profesionale cele mai lipsite de motivaţie. Acest lucru se datorează condiţiilor de lucru şi felului în care este organizat sistemul. Şi bineînţeles şi faptului că creşterea gradului de motivare a personalului nu este un obiectiv care să se regăsească în lista vreunui curs pe care Ministerul Educaţiei sau inspectoratele să-l pună la dispoziţia profesorilor.”, spune ea, potrivit Edupedu.

WC-urile de 50.000 de euro: La Constanța s-au înfundat, la Cluj se curăță singure. Primăriile Cluj-Napoca și Constanța au cheltuiește fiecare câte 50.000 de euro pentru achiziționarea, respectiv construirea unei singure toalete publice, numai că între cele două achiziții există diferențe majore. Administrația condusă de primarul Decebal Făgădău a amenajat trei astfel de toalete în Parcul Arheologic al orașului, în timp ce administrația condusă de Emil Boc a cumpărat patru toalete care vor fi amplasate în zone foarte circulate din oraș. Costurile pentru un WC public sunt aceleași și în Constanța, și în Cluj-Napoca. Diferența apare atunci când vorbim de dotările și condițiile pe care le oferă un astfel de spațiu, scrie G4media.