Sublinieri pe discursul presedintelui Basescu

Am citit discursul integral al presedintelui Basescu de azi din Parlament. Si am facut urmatoarele sublinieri privind obiectivele strategice ale Romaniei:

1. Ocuparea fortei de munca:

Consider ca este necesar si posibil sa atingem obiectivul strategic de reducere a ponderii populatiei ocupate in sectorul agricol, la 10-15 la suta, la orizontul anilor 2015-2020. Adica injumatatirea gradului de ocupare in agricultura in urmatorii 10-15 ani, prin preluarea fortei de munca de catre alte domenii. Si aceasta in conditiile cresterii ratei de ocupare la nivelul de 70 la suta – conform orientarilor actuale ale UE – ceea ce inseamna creare de locuri de munca in alte sectoare, mai ales in servicii.

Pentru a atinge obiectivul de reducere radicala a locurilor de munca in agricultura, de exemplu, efortul cel mai mare trebuie depus in domeniul educatiei. Educatia trebuie sa asigure oferta de calificare necesara in conditiile in care continutul muncii in agricultura se va modifica, iar mai mult de un milion de locuri de munca din agricultura se vor transfera spre alte ramuri.

In ceea ce priveste fenomenul imbatranirii, exista rigiditati ale pietei muncii care impiedica prelungirea vietii active, varsta de pensionare este prea redusa, persista indoieli majore cu privire la sustenabilitatea sistemelor de pensii, iar sistemul de sanatate este departe de a asigura un efect cat mai mare in termeni de numar de ani de viata salvati.

2. Bomba demografica:

Cresterea natalitatii presupune reconciliere intre viata de familie si cea profesionala, flexibilitatea pietei muncii pentru a stimula angajarea mamelor, stimularea nasterii, mai ales a celui de-al doilea copil si multe altele.

Astazi, insa, de exemplu, nu exista servicii pentru mama si copil. In ciuda unei crize acute care se mentine cu privire la locurile necesare pentru invatamantul prescolar, numarul de unitati de invatamant prescolar stagneaza.

3. Infrastructura si fonduri europene

Infrastructura de transport este cruciala pentru dezvoltarea Romaniei, din perspectiva a cel putin doua aspecte. In primul rand, lipsa acestei infrastructuri, mai ales a celei rutiere, a ajuns o frana in calea dezvoltarii economice si sociale. In al doilea rind, lipsa acestei infrastructuri este o frina in conectarea eficienta a Romaniei la Uniunea Europeana si la alte axe de transport transcontinental in care Romania si Uniunea Europeana au interese strategice. Pornind de la aceste considerente, remarc gravitatea faptului ca, pana la acest moment, nu a fost transmis Comisiei Europene niciun proiect major in domeniul transporturilor – ceea ce inseamna ca Romania nu a fost capabila sa atraga nici macar un euro din cele peste 5.5 miliarde de euro care pot fi utilizate, in constructia de autostrazi.

4. Piete functionale cu accent pe domeniul privat

In acest sens, in primul rind este nevoie sa ne definitivam organizarea institutionala pornind de la o abordare clara a rolului statului in economie. Avem nevoie de mai multa concurenta. Ca urmare, este esential sa avem un sistem integrat de piete functionale. Sa dam libertate mai mare sectorului privat – care, oricum, produce mai mult de 70 la suta din Produsul Intern Brut. Este loc pentru mai multa concurenta in energie, in aprovizionarea cu apa a populatiei, irigatii, achizitii publice sau consultanta pentru proiecte finantate prin fonduri publice.

5. Rolul statului in economie

Ca urmare, sa limitam interventia statului numai la cazurile de esec de piata. Statul sa se ocupe de planificare strategica, de reglementare, de bunuri publice, de protectia sociala.

In al doilea rand, este nevoie de rationalizare institutionala. Avem un mare numar de agentii, de autoritati, oficii etc. Avem multa birocratie – aprobari, avizari, autorizari si altele – care genereaza usor rente pentru functionari. Acesta este cel mai mare pericol al sistemului institutional romanesc. Rentele in institutiile de stat, daca nu sunt eliminate, pot orienta evolutia statului roman spre un stat discretionar. Un stat fara reguli, fara proceduri, fara obiective strategice, fara suport social si care nu creaza oportunitati si bunastare pentru toti cetatenii sai. Un stat care favorizeaza coruptia si afecteaza grav atat eficienta cat si democratia.

Astazi, deficitul de democratie se manifesta, in primul rand, prin faptul ca institutiile publice nu functioneaza plecand de la respectul intereselor si protejarea drepturilor fiecaruia dintre cetatenii romani.

6. Descentralizarea

Incapacitatea de a promova o reala descentralizare este dovedita de faptul ca legea cadru a descentralizarii din 2006 a ramas doar un fundal legal lipsit de continut. Cea mai mare parte a serviciilor publice raman, prin intermediul serviciilor deconcentrate, la cheremul birocratilor sau al retelelor de influenta politica din Bucuresti. S-a ajuns la situatia absurda ca o buna parte din deciziile adoptate in sedintele de guvern sa fie simple transferuri de proprietati intre diferite componente ale administratiei publice. Nu numai ca descentralizarea a batut pasul pe loc in ultimii ani, dar in 2008 am inregistrat chiar un regres: formula automata de alocare a fondurilor de reechilibrare intre localitatile unui judet a fost abolita si am revenit la puterea arbitrara a consiliilor judetene. Arbitrare, cu tot cortegiul lor de abuzuri, raman si multe din deciziile privind alocarea fondurilor de la nivel central pentru diferite localitati. Aceasta situatie adanceste discrepantele intre diverse zone ale tarii, mentinand localitati cu potential extraordinar la periferia societatii. S-a ajuns la adevarate linii de demarcatie sociala ca urmare a alocarii arbitrare de fonduri.

7. Coruptia ca frana economica si sociala

Un scop primordial al institutiilor statului este protejarea simplului cetatean de orice abuz. Iar principalul abuz cu care se confrunta romanii in fiecare zi ramane coruptia. Coruptia diminueaza increderea romanilor in viabilitatea Statului de drept, iar incapacitatea institutiilor statului de a raspunde acestui fenomen a ajuns sa puna sub semnul intrebarii chiar corectitudinea admiterii Romaniei in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

8. Lipsa autoritatii publice

Tot pe fondul lipsei de autoritate a institutiilor statului se petrece si distrugerea patrimoniului construit si a celui natural. Nu putem permite ca patrimoniul sa fie victima coruptiei administrative si a nerespectarii legii. Am semnalat aceasta problema in 2005, prezentand-o ca o „problema de securitate nationala” si atragand atentia asupra importantei faptului de a avea o strategie coerenta si o mai buna implementare a politicilor in domeniu. Din pacate, in continuare legea nu este nici aplicata, nici imbunatatita. In domeniul patrimoniului natural, observam continuarea exploatarii irationale si ilegale a padurilor, precum si deficiente grave la nivelul protejarii ariilor naturale, al pastrarii biodiversitatii si a echilibrului ecologic.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Emil Stoica.