Summitul NATO de la Vilnius: Care sunt mizele la întâlnirea de vârf a alianței și ce își propune România să obțină

La doar 150 de kilometri de Rusia, în Vilnius – capitala Lituaniei, liderii alianței nord-atlantice se reunesc marți și miercuri într-un summit cu mize uriașe, în care sprijinul acordat Ucrainei, aderarea acesteia la NATO, sporirea prezenței militare în estul Europei, aprobarea unei noi generații de planuri de apărare în NATO și tergiversarea aderării Suediei la alianța nord-atlantică vor fi subiectele fierbinți pe masa discuțiilor.

Miza cea mare la summitul NATO de la Vilnius: noi planuri de apărare împotriva unui eventual atac rusesc

Aliaţii NATO au ajuns luni la un acord asupra unor planuri de apărare care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc, depăşind blocajul din partea Turciei, cu o zi înainte ca liderii să se reunească la summitul de la Vilnius, au declarat cinci diplomaţi pentru agenția Reuters.

Timp de decenii, NATO nu a considerat că este nevoie de planuri de apărare pe scară largă, în timp ce a purtat războaie mai mici în Afganistan şi Irak şi a simţit că Rusia post-sovietică nu mai reprezenta o ameninţare existenţială.

Dar, aminteşte Reuters, odată cu cel mai sângeros război din Europa de după 1945, care face ravagii chiar dincolo de graniţele sale, în Ucraina, NATO avertizează acum că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult timp înainte de un conflict care ar putea izbucni cu un adversar de aceeaşi talie, precum Moscova.

Turcia blocase aprobarea planurilor din cauza formulării folosite pentru locaţii geografice precum Cipru.

Prin conturarea planurilor sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, statelor îndrumări cu privire la modul în care să îşi modernizeze forţele şi logistica.

Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de câţiva ani pentru ca planurile să fie implementate pe deplin, deşi subliniază că alianţa poate intra imediat în luptă dacă este necesar.

Geoană: „O nouă generaţie de planuri de apărare în NATO. Ţările NATO vor pune la 300.000 de militari gata să intervină”

Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că la summitul Alianţei de la Vilnius va fi aprobată „o nouă generaţie de planuri de apărare în NATO”, denumite generic „planuri regionale de apărare”, prin care „ţările NATO vor pune la dispoziţia comandanţilor Alianţei undeva spre 300.000 de militari gata să intervină, echipaţi, pregătiţi.”

Geaoana a spus că planurile „sunt împărţite în trei zone geografice: o zonă nordică, o zonă centrală şi o zonă sudică, din care fac parte Marea Neagră şi Marea Mediterană”.

„Este o veste foarte bună pentru România, reconfirmă valenţa multi-regională şi rolul pivot al ţării noastre la confluenţa unor zone de mare importanţă strategică pentru NATO şi pentru Uniunea Europeană. Este o schimbare profundă a modului în care ne pregătim pentru eventuale situaţii neplăcute. Vorbim de mult mai multe trupe ale ţărilor NATO arondate către comandanţii militari NATO în caz de criză, conflict sau, Doamne fereşte, ceva mai sever”, a explicat Mircea Geoană.

Ucraina privește încrezătoare la o aderare rapidă. Zelenski, prezent la summit / Kuleba: „NATO a decis să renunțe la un mare obstacol din calea aderării Ucrainei”

NATO a decis să renunțe la cerința ca Ucraina să urmeze un Plan de acțiune pentru aderare (MAP) care stabilește obiectivele care trebuie îndeplinite înainte de a adera la alianța militară, a declarat luni ministrul ucrainean de externe, potrivit Reuters.

În declarațiile făcute în ajunul unui summit NATO, Dmitro Kuleba a spus că o astfel de măsură ar scurta calea Ucrainei spre aderarea la alianță.

„În urma unor discuții intense, aliații NATO au ajuns la un consens cu privire la eliminarea MAP din calea de aderare a Ucrainei. Salut această decizie mult așteptată care scurtează calea noastră către NATO. Este, de asemenea, cel mai bun moment pentru a oferi claritate cu privire la invitația adresată Ucrainei de a deveni membru”, a spus ministrul de externe Dmitro Kuleba.

NATO nu a comentat imediat declarațiile lui Kuleba, dar o sursă AFP a confirmat informația. Aliații „sunt pregătiți” să renunțe la cerința privind planul de acțiune, dar acesta „este doar una dintre etapele procesului de aderare la NATO. Chiar dacă va fi eliminată, Ucraina va trebui să realizeze în continuare alte reforme înainte de a adera la NATO”, a declarat sursa.

Preşedintele ucraineran Volodimir Zelenski – care urmează să fie prezent în persoană la summit – a anunţat că nu se aşteaptă ca Ucraina să adere la NATO înaintea de sfîrşitul războiului, însă el şi-a exprimat speranţa ca summitul NATO să dea un „semnal clar” Ucrainei.

VEZI și:

• Zelenski: „Sunt încrezător că vor exista veşti militare bune pentru soldaţii noştri de la Vilnius”

Emoții cu aderarea Suediei / Erdogan aruncă în aer situația, iar apoi revine asupra deciziei

Aderarea Suediei la NATO, un alt subiect fierbinte aflat pe agenda discuțiilor, a părut de-a lungul zilei de luni o problema care va fi amânată pe termen nedefinit după ce președintele turc Recep Erdogan a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să deschidă calea pentru aderarea Turciei la blocul comunitar înainte ca parlamentul turc să aprobe cererea Suediei de a adera la alianța militară.

„Fac apel de aici la aceste țări care fac Turcia să aștepte la ușa Uniunii Europene de mai bine de 50 de ani”, a declarat Erdogan cu o zi înainte de începutul summitului de la Vilnius. „Mai întâi deschideți calea pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană, iar apoi vom deschide calea pentru Suedia”, a cerut el.

La câteva ore după, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a anunțat că Recep Tayyip Erdogan a acceptat să sprijine aderarea Suediei la NATO, pe care o blochează de mai bine de un an.

„Sunt încântat să anunț că președintele Erdogan a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei” parlamentului turc „cât mai curând posibil și să colaboreze cu adunarea pentru a asigura ratificarea”, a declarat el după o întâlnire cu liderul turc și cu premierul suedez Ulf Kristersson, în ajunul unui summit NATO la Vilnius.

VEZI ȘI:

• Acordul NATO cu Turcia: Ce a promis Suedia Turciei?

Mizele României și ce va susține la summit Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis va participa la summitul NATO la trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană și partenerii NATO din Indo-Pacific.

Conform recentei decizii CSAT, la Vilnius, Președintele Klaus Iohannis „va aduce din nou în prim-plan aspecte care țin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică, așa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României”.

În cadrul CSAT, „a fost subliniată importanța Summitului NATO de la Vilnius în privința luării unor decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce privește adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic”.

De asemenea, un obiectiv important al României vizează sprijinul politic și practic pentru Ucraina, precum și realizarea de progrese concrete în direcția aderării sale la NATO.

VEZI ȘI:

• Dezbaterea despre Ucraina continuă să fie bântuită de Declaraţia din 2008 de la Bucureşti

Un alt subiect abordat va fi „consolidarea în continuare a posturii de descurajare și apărare a NATO, dar și adaptarea și modernizarea Alianței în contextul de securitate actual”, în condițiile în care liderii aliați vor discuta inclusiv și despre angajamentul privind creșterea investițiilor în apărare – un capitol unde România a decis încă din acest an să aloce 2,5% din PIB pentru Apărare.

Iohannis, la prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina: Sprijin pentru Ucraina și pentru Republica Moldova

Pe 12 iulie este Iohannis va participa la prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de șefi de stat și de guvern, „format nou care are menirea să consolideze relația politică NATO – Ucraina, oferind în același timp sprijinul necesar pentru avansarea aspirațiilor euroatlantice ale Ucrainei”.

Potrivit administrației prezidențiale:

• Președintele României va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a continuării implementării deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar și coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată.
• Președintele Klaus Iohannis va puncta importanța deciziilor reuniunii aliate în ceea ce privește adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere țării noastre un grad superior de securitate și apărare.
• De asemenea, șeful statului va reitera susținerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește concretizarea aderării sale la NATO, precum și pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova.
• În cadrul Summitului, Președintele României va susține reflectarea, în documentele și deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanței regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

VEZI ȘI:

• „Rusia exploatează asta”. Tbilisi critică ezitarea NATO de a primi Georgia în alianță

Vilnius, Lituania / Foto: Boris Breytman / Panthermedia / Profimedia Images

Vilnius, transformată într-o fortăreață pentru summitul NATO chiar lângă granița cu Belarus

NATO a transformat Vilnius într-o fortăreaţă apărată cu armament avansat pentru a-i proteja pe preşedintele american Joe Biden şi pe ceilalţi lideri ai alianţei care se vor întâlni săptămâna viitoare la doar 32 km de gardul de frontieră al Lituaniei, acoperit cu sârmă ghimpată, cu aliatul Rusiei, Belarusul, relatează Reuters.

Şaisprezece aliaţi NATO au trimis în total 1.000 de soldaţi pentru a proteja summitul din 11-12 iulie, care va avea loc la doar 151 km de Rusia. Mulţi dintre ei furnizează, de asemenea, sisteme avansate de apărare antiaeriană de care statele baltice nu dispun.

„Ar fi mai mult decât iresponsabil ca cerul nostru să rămână neprotejat în timp ce Biden şi liderii a 40 de ţări sosesc aici”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, citat de news.ro.

Ţările baltice – Lituania, Estonia şi Letonia -, aflate cândva sub dominaţia Moscovei, dar care fac parte atât din NATO, cât şi din Uniunea Europeană din 2004, cheltuiesc toate peste 2% din PIB pentru apărare, o proporţie mai mare decât majoritatea celorlalţi aliaţi din NATO. Dar pentru regiunea cu o populaţie totală de aproximativ 6 milioane de locuitori, această sumă nu este suficientă pentru a susţine armate mari, pentru a investi în propriile avioane de luptă sau în apărare aeriană avansată.

Germania a desfăşurat 12 vehicule lansatoare de rachete Patriot, folosite pentru a intercepta rachete balistice şi de croazieră sau avioane de război.

Spania a adus un sistem de apărare antiaeriană NASAMS, Franţa trimite obuziere autopropulsate Caesar, Franţa, Finlanda şi Danemarca îşi trimit avioanele militare în Lituania, iar Marea Britanie şi Franţa furnizează capacităţi antidronă.

Polonia şi Germania au trimis forţe pentru operaţiuni speciale dotate cu elicoptere.

Alţi aliaţi trimit echipamente pentru a face faţă oricărui potenţial atac chimic, biologic, radiologic şi nuclear.

Lansatoare Patriot la Aeroportul Vilnius, Lituania / Foto: Abaca Press / Profimedia Images

Lituania, ținta unui atac cibernetic masiv înaintea începerii summitului NATO

Lituania a fost vizată de un val de atacuri cibernetice luni, cu o zi înainte de reuniunea liderilor statelor din NATO ce se va derula la Vilnius, au anunţat responsabili ai acestui stat baltic, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

„La momentul la care vorbim, împotriva ţării noastre continuă un nou atac prin blocarea distribuită a serviciului” (atac de tip DDoS, distributed denial-of-service), a declarat şeful Centrului naţional pentru securitate cibernetică al Lituaniei, Liudas Alisauskas.

Un atac de tip DDoS este o încercare frauduloasă de a indisponibiliza sau bloca resursele unui calculator, inundându-le cu un trafic de internet anormal.

Atacurile cibernetice au vizat site-urile web ale municipalităţii de la Vilnius, în special cel de informaţii turistice, şi o aplicaţie de transport. Centrul naţional pentru securitate cibernetică al Lituaniei cooperează cu agenţiile de informaţii şi cu poliţia, precum şi cu parteneri străini.

Centrul a mai informat că a primit duminică un raport privind alte două atacuri cibernetice, dintre care unul privind piratarea unui post de radio regional.

Funcţionarea acestuia a fost întreruptă prin dezinformări privind NATO şi Ucraina. Operatorul de telecomunicaţii lituanian Telia a mai semnalat luni că a urmărit pe reţeaua Telegram îndemnuri la atacuri asupra mai multor instituţii şi companii publice lituaniene.