Summitul UE – Marea Britanie: Ce acorduri sunt așteptate vineri și unde probabil că nu se vor înțelege
Marea Britanie și Uniunea Europeană țin vineri un summit la care este de așteptat să cadă de acord privind simplificarea comerțului cu produse alimentare și mobilității tinerilor, dar reuniunea va scoate probabil la iveală și diviziunile persistente și semnele de întrebare privind viitorul pe termen lung al relației dintre cele două părți, transmite Reuters.
La un deceniu după ce Marea Britanie a votat în favoarea ieșirii din blocul comunitar format acum din 27 de țări, resentimentele legate de „divorț” s-au estompat, iar ambele părți au recunoscut necesitatea unei alianțe mai strânse într-o ordine mondială zguduită de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, de tarifele impuse de SUA, de controlul exercitat de China asupra mineralelor critice și de războiul din Iran.
Premierul Burnham pledează pentru apropierea de UE
Prim-ministrul britanic Andy Burnham a declarat recent că Marea Britanie ar trebui să ia în considerare opțiunile privind relația sa viitoare cu Uniunea Europeană, inclusiv reintegrarea în bloc.
Luni, el a afirmat că este un „adevăr evident” faptul că Marea Britanie a pierdut mai mult decât a câștigat în urma Brexitului.
La acest summit ce trebuia să aibă loc în iulie, dar a fost amânat în urma demisiei predecesorului lui Burnham, Keir Starmer, cele două părți își propun să compenseze o mică parte din aceste pierderi printr-un pachet de acorduri.
Comerțul cu alimente și libera circulație a tinerilor, pe agendă
Cel mai important dintre acestea ar permite comerțul transfrontalier cu animale, plante și produse conexe, precum cârnații sau semințele, fără certificatele și controalele impuse în prezent. Marea Britanie a estimat că acest lucru ar putea aduce economiei sale până la 5,1 miliarde de lire sterline (6,1 miliarde de euro) pe an.
Un alt acord ar conecta sistemele de comercializare a certificatelor de emisii din Marea Britanie și din Uniunea Europeană, ceea ce ar scuti mărfurile britanice și cele din UE, precum oțelul, de taxele de frontieră pe emisiile de carbon aplicate de fiecare parte.
Cele două părți sunt, de asemenea, pregătite să permită tinerilor din cealaltă parte să lucreze sau să studieze timp de trei ani, dar în acest caz divergențele sunt mai evidente.
Marea Britanie, conștientă că imigrația a fost unul dintre factorii care au stat la baza votului pentru Brexit, a propus să accepte doar 50.000 de tineri, dar UE a dorit un număr mai mare. Acum s-au înțeles asupra cifrei de 100.000, au declarat diplomații UE.
Neînțelegeri pe taxele pentru studenți
Cele două părți au avut, de asemenea, opinii diferite cu privire la taxele de școlarizare, țările UE dorind ca studenții lor să beneficieze de „taxe pentru studenții locali” la universitățile britanice, în loc de tariful internațional, care este de obicei de aproximativ trei ori mai mare. Marea Britanie preferă să ofere doar taxe „semnificativ reduse”.
Cele două părți își propun acum să rezolve această problemă în termen de șase luni.
Apoi, mai este și subiectul acceptării de către Marea Britanie a normelor UE, o chestiune sensibilă pentru susținătorii Brexitului.
O cerință cheie a Regatului Unit este ca UE să îi acorde un statut special în cadrul regulilor blocului „Made in Europe”, în special pentru autovehicule.
UE a indicat că este dispusă să acorde acest statut, dar numai cu condiția ca Regatul Unit să se alinieze la politicile sale, ceea ce ar putea însemna că Regatul Unit va trebui să impună tarife vamale asupra vehiculelor electrice chinezești.