Sunt mașinile diesel „pe moarte”? – Povestea unui declin spectaculos și cum stă România

Cea mai spectaculoasă schimbare pe piața auto în ultimii zece ani nu ține de apariția electricelor, ci de scăderea drastică a mașinilor diesel care în multe țări aveau peste jumătate din piață, iar acum au ajuns la sub 10-12%. Cum a fost posibil? Câte mașini diesel se vând în România? Ce se întâmplă în alte state UE?

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Vlad Barză (HotNews.ro), Pedro Martín (El Confidencial, Spania), Petr Jedlička, (Denik Referendum, Cehia) și Ieva Kniukštienė (Delfi, Lituania).

Dieselul era „pe cai mari” acum 11 ani, dar în prezent se îndreaptă spre dispariție

​Mașinile diesel erau super-populare acum un deceniu, cota de piață depășea 50% în multe țări europene și se părea că cifrele vor crește în continuare, mai ales că șoferilor le plăceau aceste mașini. Nu a fost să fie: scandalul Dieselgate a dus la declinul spectaculos al mașinilor pe motorină, iar dieselul a dispărut din gama celor mai multe mărci, sub presiunea noilor reguli europene.

În UE circulă aproape 250 de milioane de mașini, iar peste 100 de milioane dintre acestea sunt pe motorină. În cei mai buni ani s-au vândut peste cinci milioane de mașini diesel.

În România, dieselul are o pondere de peste 48% în parcul de autoturisme, în timp ce în Grecia are sub 9%, iar în Lituania, 68%. Dintre piețele mari, mașinile pe motorină au o pondere de peste 55% în Franța, 57% în Spania și de 30% în Germania, conform datelor ACEA (Asociația Constructorilor Europeni de Automobile).

La vehicule comerciale și la autobuze, diesel-ul are peste 90% din piață și acest lucru nu se va schimba curând, chiar dacă vehiculele electrice încep să-și facă simțită prezența.

Printre modelele diesel care au mers bine în țările europene în care se mai vând se numără: Skoda Octavia, Volkswagen Golf, Mercedes Clasa C, BMW Seria 1, Peugeot 308 și Audi A4

Cum arată cifrele scăderii drastice la diesel

Ponderea dieselului în piața europeană a mașinilor noi în ultimii 23 de ani

• 2001: 33%
• 2005: 44%
• 2009: 41%
• 2011: 47%
• 2015: 48%
• 2017: 41%
• 2018: 34%
• 2020: 26%
• 2021: 20%
• 2023: 14%
• 2024: 10% (în septembrie)

(Sursa datelor este ACEA, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile).

Numărul de mașini diesel noi înmatriculate în toată Europa ajungea la 8 milioane în anul 2011, iar în 2021 scădea la sub 3 milioane.

Scăderea în UE a fost în medie de patru puncte procentuale pe an în UE, ceea ce este foarte mult.

La nouă luni din 2024, cele mai multe mașini diesel noi s-au înmatriculat în Germania, 376.000, creștere față de 2023. Italia este piața numărul doi și, deși a scăzut cu 22%, dieselul a contribuit cu 168.000 de mașini la totalul înmatriculărilor.

Numărul de mașini noi diesel înmatriculate în România în ultimii ani

• 2024: 15.228 la nouă luni
• 2021: 19.206
• 2019: 43.363
• 2017: 53.755

În total s-au înmatriculat 115.000 de mașini noi de toate tipurile în România la nouă luni din 2024, iar 15.000 dintre ele sunt pe motorină și aproape 38.000 pe benzină.

În 2030 „vom căuta cu lupa” mașini diesel noi la vânzare

Ritmul de scădere al dieselului în România este unul clar și constant de nouă ani și dieselul este aproape de dispariție. Iată ce spunea în mai 2022, Dan Vardie, președinte al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA):

„Estimarea noastră este că în 2030, chiar și în România, vom căuta cu lupa la vânzare un diesel mașină nouă. Cu lupa o să-l căutăm. Să sperăm că o să mai fie câteva, pentru cei care iubesc diesel-ul, dar probabil că nu vor mai fi. Aceste evoluții nu țin de piața noastră, ci de cea europeană”, spunea el.

După două decenii în care s-au vândut milioane de mașini diesel pe an nu este de mirare că 40% din parcul auto al UE este format din mașini diesel.

​Acum 10-11 ani se părea că nimic nu va opri ascensiunea mașinilor diesel și în mai multe țări europene reprezentau peste 60% din parcul auto. Lucrurile sunt cu totul diferite acum: tot mai multe mărci NU mai lansează versiuni pe motorină, în câteva orașe europene aceste mașini nu mai au voie în centru și câțiva oficiali importanți spuneau că dieselul „este pe moarte”.

În România dieselul a avut în 2014 56,5% din piața mașinilor noi si 53,5% în 2015, iar în 2019 și 2020 a scăzut la 26-27% La final de 2021 dieselul reprezenta 19% din piața mașinilor noi, la final de 2023 a scăzut la 13%, iar în prezent este pe la 11%. (date APIA).

Ce modele diesel erau cel mai bine vândute în România în 2015? Dacia Duster, Skoda Octavia, Dacia Logan, Renault Captur, Skoda Rapid, Passat și Golf de la VW. La toate mărcile mari, dieselul reprezenta peste jumătate din vânzările totale și erau și cazuri în care dieselul reprezenta peste 90%.

Totuși, dieselul rezistă mult mai mult decât au estimat importanți oficiali europeni, „Mașinile diesel sunt terminate. În câțiva ani vor dispărea”, spunea în 2018, comisarul european pentru industrie. Încă sunt modele diesel pe piață și încă sunt cazuri de țări în care vânzările cresc.

Românii scot la vânzare pe internet multe mașini diesel: pe Autovit.ro, spre exemplu, sunt la vânzare mult mai multe mașini diesel, decât pe benzină (dublu la număr de anunțuri). Cele mai multe anunțuri sunt pentru mașini pe motorină mărcile BMW, Mercedes-Benz, Volkswagen și Audi.

Interesant este că vânzările de mașini diesel au crescut cu 20% în România în 2024 față de 2023, pe o piață UE unde scăderea a fost de 11%. Explicația este că au mai fost pe stoc modele Duster generația a doua care era pe motorină și interesul a fost mare pentru ele.    

Față de anul trecut, vânzările de mașini diesel noi au scăzut cel mai mult în țară la mărcile BMW, Ford și Mercedes-Benz. A fost și o marcă în creștere: Peugeot.

Țări europene unde parcul auto are peste 60% mașini diesel: Lituania și Letonia

Țări europene unde parcul auto are peste 50% mașini diesel: Franța, Austria, Croația, Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Spania

Țările europene cu cea mai mică pondere a dieselului la autoturisme: Grecia, Olanda, Finlanda.

Număr de mașini diesel noi înmatriculate în UE 2018-2023

• 2018: 5,4 milioane
• 2019: 4,65 milioane
• 2020: 2,77 milioane
• 2021: 1,9 milioane
• 2022: 1,52 milioane
• 2023: 1,43 milioane

Din totalul de anul trecut în UE, jumătate dintre mașinile noi pe motorină au fost înmatriculate în două țări: Germania (488.000) și Italia (273.000), creșteri procentuale față de 2022. Pe locul trei a fost Franța, cu 171.000 de mașini, iar pe locul patru, Spania, cu 118.000. Dintre țările non-UE, Regatul Unit a avut cel mai mare număr de mașini pe motorină noi intrate în circulație: 71.500.

Cea mai mare scădere procentuală dintre toate piețele mari a fost în Franța, -28%.

Cehia – O țară unde șoferii iubesc dieselul

Datele din primele șase luni arată că mașinile diesel au un sfert din piața mașinilor noi, dublu față de media UE, iar ponderea din Cehia nu a scăzut în ultimii trei ani, fiind în contrast clar cu evoluția la nivel european.

Care ar fi motivele? Site-urile și revistele de specialitate afirmă, de obicei, că pur și simplu pe cehi nu îi deranjează minusurile mașinilor diesel și sunt foarte populare versiunile pe motorină ale mașinilor mărcii naționale Skoda, versiuni produse în Cehia.

Dezbateri privind introducerea unor reguli mai stricte pentru mașinile diesel s-au purtat doar pentru capitala Praga, oraș faimos pentru aerul poluat, dar s-a decis să nu fie sancționate în vreun fel mașinile pe motorină. Mai mult, din discuții a rezultat faptul că, dacă pe viitor s-ar introduce reguli noi, ar fi vorba despre o taxă de acces pentru mașinile diesel, în niciun caz o interdicție totală a acestor mașini.

Per total, cehii nu susțin introducerea unor restricții pentru mașinile cu combustie internă, mai ales că sunt multe astfel de modele produse în Cehia și industria auto locală depinde de producția mașinilor pe benzină și motorină și există și o mulțime de producători de componente.

Spania – O scădere fără de întoarcere

Spania a fost mult timp un „rai” al mașinilor diesel, iar anul 1999 a fost primul în care motorina a depășit dieselul la înmatriculări, iar tendința a continuat mai mult de un deceniu. Totul s-a schimbat în ultimii 10 ani, când ponderea dieselul a scăzut rapid.

În prezent, dieselul a ajuns să aibă doar 10% din mașinile noi, iar asta se întâmplă din trei  motive:

• – multe mesaje anti-diesel de la autorități
• – lansarea multor modele hibride cu consum redus
• – dispariția din oferta de piață a unor modele diesel noi în segmentele mai accesibile la preț. Este de așteptat ca această tendință să se mențină și în următorii ani.

În Spania nu există o sancțiune specifică pentru vehiculele cu motor diesel. O taxă municipală anuală ia în considerare în principal cilindreea motorului sau tehnologia hibridă, dar nu face diferența între motorină și benzină. De asemenea, nu există taxe speciale de parcare în funcție de tipul de motor.

Accesul în anumite zone din orașe este organizat conform „etichetelor” de mediu, iar mașinile diesel sunt încadrate la categoria C (motoare convenționale cu combustie internă, atât pe benzină, cât și diesel).

Lituania – Motorina la putere

Jumătate dintre familiile lituaniene au o mașină, în timp ce 42% au două sau mai multe. Mașinile diesel sunt cele mai populare în țara Baltică, urmate de mașinile pe benzină, în timp ce mașinile electrice și hibride nu sunt încă răspândite.

În  zece luni din 2023 s-au înmatriculat peste 130.000 de autoturisme rulate în Lituania, Vârsta medie a fost de 10,2 ani. Ponderea mașinilor diesel a fost de 66,8% (68,2% în 2022).

Înmatricularea celei mai poluante mașini diesel costă 737 euro anul acesta, față de 728 euro anul trecut. Taxa de primă înmatriculare se aplică numai autoturismelor cu un nivel de CO2 de peste 130 g/km.

Până la începutul anului viitor, zone unde au acces doar mașinile cu emisii scăzute trebuie introduse în marile orașe ale Lituaniei. Kaunas a făcut-o deja, dar și capitala Vilnius se pregătește pentru o schimbare.

Dieselul, sub presiune în Europa la toate nivelurile, după scandalul Dieselgate

A trecut de ani buni vremea în care dieselul era lăudat ca fiind un „carburant curat” și studii aprofundate au arătat că în ciuda emisiilor de CO2 mai scăzute, a consumului mai redus și a cuplului forte, aceste mașini emit alți agenți poluanți în cantități mari, spre exemplu oxidul de azot care poate cauza probleme respiratorii grave.

Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății a încadrat emisiile diesel în categoria substanțelor cancerigene. Alte studii au arătat că emisiile de oxizi de azot ale unor mașini diesel cu motoare mici sunt de câteva ori mai mari decât cele ale unor autobuze sau ale unor camioane.    

Asociațiile de mediu acuzau companiile auto că nu investeau suficient în tehnologie pentru ca emisiile de noxe ale diesel-urilor să fie mai mici. Companiile auto au fost catalogate ca fiind arogante de unele voci mai radicale.

Pe de altă parte, constructorii auto au spus ani de zile că mașinile pe motorină sunt „demonizate” pe nedrept. Aceste companii erau supărate pentru că 15 ani au fost încurajate să investească în diesel, iar din 2015 li se tot spune că trebuie să schimbe totul.

Scandalul Volkswagen din 2015 a pus dieselul într-o lumină și mai proastă și a determinat în unele țări urgentarea măsurilor împotriva acestor mașini. Pentru posesorii de diesel-uri au apărut tot mai multe interdicții (spre exemplu nu mai au acces în centrul unor orașe dacă au mașini mai vechi pe motorină, dar și pe benzină).

Însă multe orașe importante, deși au existat propuneri, NU au impus măsuri de acces împotriva mașinilor diesel, opoziția fiind puternică. Cel mai recent exemplu este din Bruxelles, unde la început de octombrie s-a decis amânarea introducerii interdicției de acces în „zona cu emisii scăzute” a orașului pentru mașinile diesel ce au normă de poluare Euro 5 sau inferioară. Motivarea a fost că 35.000 de oameni care au mașini mai vechi nu au reușit să le schimbe cu unele mai noi, iar amânarea le va ocazia să facă asta.

Din 2035 nu vor mai putea fi vândute mașini noi pe benzină sau pe motorină în UE, dar sunt voci care spun că termenul limită ar trebui să se mute spre 2040.

Cei care vor mașini pe motornă le iau mașină SH din Germania

În martie 2024, Volvo anunța că a produs ultima sa mașină diesel, iar momentul era unul istoric, fiindcă 1979 ra anul în care constructorul suedez producea prima mașină diesel. Este cel mai recent exemplu de renunțare, însă o mulțime de producători importanți și-au luat adio de la diesel, fiindcă nu mai renta.

Spre exemplu, în Regatul Unit numărul total de variante diesel de la toate mărcile s-a înjumătățit în decurs de cinci ani, cele mai mari scăderi procentuale fiind la mărcile Renault și Mini.

În 2015 pe piața germană peste jumătate dintre mașinile Fiat 500L vândute erau diesel, în timp ce în 2019 ponderea a scăzut la sub 8%, iar dacă în 2015 peste o treime dintre mașinile Audi A1 vândute erau pe motorină, acum ponderea este zero.

Românii care vor diesel își iau mașini second-hand, piața fiind generoasă în oferte la acest capitol, mai ales când este vorba despre mașini din Germania.

De ce dieselul este atât de periculos pentru sănătate

A trecut de ani buni vremea în care dieselul era lăudat ca fiind un „carburant curat” și studii aprofundate au arătat după 2015 că, în ciuda emisiilor de CO2 mai scăzute, a consumului mai redus și a cuplului forte, aceste mașini emit alți agenți poluanți în cantități mari, spre exemplu oxidul de azot care poate cauza probleme respiratorii grave.

Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății a încadrat emisiile diesel în categoria substanțelor cancerigene, după studii făcute pe șoferi profesioniști, lucrători la căile ferate și mineri.

OMS a conchis că emisiile diesel pot cauza cancer la plămâni și boli cardiovasculare, sfatul fiind ca oamenii să se expună cât mai puțin posibil.

Concluzia se referea însă la lucrători în medii toxice, astfel că este greu de spus cât de mare este riscul de cancer pentru cei care trăiesc sau lucrează în orașe poluate și inhalează noxele de la mașini.

Problema cu dieselul este că, deși arde mai încet și mai eficient, produce mai puțină căldură și are și emisii de particule. Acestea reprezintă „călcâiul lui Ahile” pentru diesel și de aceea în SUA este considerat un combustibil „murdar” și industria îl respinge cu tărie.

Inhalarea acestor particule poate duce la iritații ale ochilor și nasului și poate facilita apariția de probleme respiratorii, iar la cei care au deja probleme respiratorii, dieselul le agravează.

Și Agenția Internațională pentru Cercetări în domeniul cancerului a conchis că emisiile de la automobilele diesel se numără printre substanțele cancerigene,.categorie în care sunt incluse multe lucruri, de la plutoniu, până la razele solare și alcool. Nu se știe cu precizie câți oameni mor anual de cancer din cauza noxelor, însă poluarea din orașe este printre factorii care scurtează cu câțiva ani durata medie de viață în multe țări.

Este greu de spus în procente care este riscul de cancer prin inhalarea zilnică a noxelor de la diesel, însă în câteva țări, un exemplu fiind Marea Britanie, studii realizate de autorități au conchis că mașinile pe motorină reprezimtă principalul vector de poluare din orașe.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.