Suntem o țară de săraci asistați social? Câteva date oficiale relevante și ce a înțeles premierul Cîțu din ele

​Suntem săraci. Cam 1 din 4 români se află în această situație, iar riscul îi pândește pe 1 din 3. Premierul Florin Cîțu spune că are soluția să scoată România din sărăcie: bani pentru investiții, nu pentru asistență socială. „Prea mulţi ani de zile banii s-au dus către asistenţa socială. Nu dezvolţi o ţară, nu modernizezi o ţară alocând bani către asistenţa socială. Din contră, îi faci prizonieri pe acei oameni în sărăcie”, susține el. Investițiile, insistă Cîțu, vor aduce mai mulți bani la buget pentru a putea majora și pensiile și alocațiile.

Din păcate, în ultimii ani, politicienii au plasat conceptul de asistență socială în registrul peiorativ. Copiii și pensionarii au fost amestecați cu asistații sociali, persoane care primesc beneficii de asistență socială au fost catalogate drept leneșe.

Lucrurile sunt însă mult mai nuanțate. Alocația este un beneficiu universal care se acordă tuturor copiilor, indiferent de situația materială a părinților. Pensia este suma pe care o primește lunar persoană care a contribuit la sistemul public de asigurări sociale. Persoanele care muncesc sunt și ele sărace.

Cât de săraci sunt românii, date oficiale INS

Potrivit ultimelor date oficiale ale INS, agregate la nivelul anului 2019, rata sărăciei a fost în România de 23,8%, ceea ce plasează țara noastră în topul UE. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4.632.000 de persoane.

Sărăcia afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune şi, evident, de veniturile dobândite.

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat în rândul tinerilor de 18-24 ani şi al copiilor în vârstă de până la 18 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor. De asemenea, cei peste 65 de ani sunt afectați într-o mare măsură de sărăcie, respectiv una din patru persoane.

Cine muncește, dar nu se îmbogățește

Existenţa unei ocupaţii reprezintă o caracteristică în crearea unui cadru de viaţă care să asigure bunăstarea sau sărăcia persoanelor respective.

În anul 2019, din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 15,7%, cu 13,6 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială.

Rata de sărăcie în cazul persoanelor neocupate este aproape dublă, potrivit datelor INS, cei mai afectați fiind șomerii, unul din doi fiind sărac.

De asemenea, sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenţi, 26,4%, decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii, 20,4%.

În anul 2019, aproape un sfert din populaţie nu a fost afectată de sărăcie datorită existenţei transferurilor sociale, se arată în analiza INS. Doar pensiile au făcut ca 17,1% din populaţie să nu „cadă” în această situaţie nefavorabilă. Dacă în anul 2019 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 83,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă.

Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 53,4%.

În cazul teoretic în care veniturile ar include pensiile, dar nu şi celelalte tipuri de transferuri, situaţia s-ar ameliora cumva în sensul că proporţia săracilor ar coborî la 28% din populaţie, se mai arată în analiza INS.

Două treimi din beneficiile plătite de Ministerul Muncii sunt alocațiile și indemnizația pentru creșterea copilului

Beneficiile de asistență socială reprezintă, potrivit legii, o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.

Beneficiile sociale pot fi selective, care țin cont de mijloacele de trai ale persoanei singure sau familiei, universale, care nu țin cont de acestea (este cazul alocațiilor pentru copii), și categoriale, adică acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei.

Beneficiile sociale pot fi suportate de la bugetul de stat, bugetele locale sau din ambele.

Potrivit datelor Ministerul Muncii și Protecției Sociale, din bugetul propriu anul trecut s-au plătit beneficii sociale în valoare de 19.639.784.636 de lei, din care 41,5% au reprezentat valoarea plăților alocației pentru copii, iar 25,2% au însemnat sumele plătite pentru acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului.

Alocația de stat pentru copii

• beneficiari: 3.590.874
• suma: 8.159.292.878 lei

Alocația lunară de plasament

• beneficiari : 38.042 copii
• suma: 305.456.140 lei

Indemnizația pentru creșterea copilului

• beneficiari: 180.250
• suma: 4.953.831.698 lei

Stimulentul de inserție

• beneficiari: 88.523
• suma: 682.911.041 lei

Sprijin pentru creșterea copilului acordat persoanelor cu dizabilități

• beneficiari: 10.627
• suma: 110.892.422 lei

Indemnizația de acomodare în vederea adopţiei

• beneficiari: 428
• suma: 8.401.132 lei

Alocația pentru susținerea familiei (în funcție de venituri)

• beneficiari: 160.275 familii
• suma: 329.038.060 lei

Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat (în funcție de venituri)

• beneficiari: 169.655 familii
• suma: 536.450.543 lei

Ajutoare pentru încălzire (în funcție de venituri)

• beneficiari: 202.018 de familii
• suma: 49.345.712 lei

Ajutoare de urgență

• beneficiari: 4.092 ajutoare de urgență
• suma: 9.706.853 lei

Ajutoare pentru refugiați

• beneficiari: 459
• suma: 1.620.000 lei

Beneficii acordate persoanelor cu handicap:

• suma: 4.440.741.251 lei.
• beneficiari: persoanele cu handicap grav sau accentuat (682.666), personal complementar pentru adulții cu handicap grav, accentuat sau mediu (750.970), însoțitorii persoanelor cu handicap vizual grav (38.607 ), părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap grav, accentuat sau mediu(67.467), indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV sau SIDA(11.382 ), alocație hrană pentru 154 copii cu HIV/SIDA.

Contul individual de economii-junior

• beneficiari: 39.800 beneficiari
• suma: 48.148.800 lei.