INTERVIU Suplimentele alimentare, promovate de azi după reguli noi, deoarece „românii sunt, în multe cazuri, înșelați”. „Am văzut rezultate care veneau de la Ministerul Sănătății, extraordinar de îngrijorătoare”

Regulile pentru reclamele la suplimente alimentare – atât la tv și radio, cât și în mediul online  – se înăspresc de la 1 octombrie. Decizia a fost luată deoarece suplimentele alimentare „încep să fie prezentate nu doar pe tv, ci și în online, dându-li-se niște proprietăți pe care nu le au”, explică, într-un dialog cu HotNews, Valentin Jucan, vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului. 

• Suplimentele alimentare au ajuns să fie prezentate în reclame „ca niște înlocuitori ai unor tipuri de medicamente care, în foarte multe situații, se eliberează doar cu prescripție medicală”, mai spune reprezentantul CNA, care vorbește despre „un tip de înșelăciune” la adresa publicului. 
• Consiliul Național al Audiovizualului a luat decizia modificării Codului de reglementare a conținutului audio-vizual la începutul lunii iulie. Noile reguli intră în vigoare de la 1 octombrie.
• „Dorim să oferim o protecție suplimentară unui public destul de consistent, care este lipsit de educație medicală, care este expus la dezinformare. Și, iată, aici discutăm despre dezinformarea la nivelul actului medical”, spune vicepreședintele CNA. 

HotNews: Domnule Jucan, de la 1 octombrie, reclamele la suplimente alimentare trebuie să respecte noi reguli. Care sunt acestea?
Valentin Jucan: În primul rând, nu se interzic reclamele la suplimente alimentare, chiar dacă a circulat informația aceasta. Este un lucru cert.

Noi nu am interzis niciun tip de reclame și nici nu putem face acest lucru. Dacă există vreo interdicție generală, aceasta se poate face prin lege. Așa cum este, de exemplu, în cazul reclamelor la tutun.

– Ce se schimbă, concret? 
– Pe de o parte, am adoptat un set de mesaje de interes public – acele cartoane care sunt obligatorii și pe care le cunoașteți – cele referitoare la apă, zahăr, sare, grăsimi și consumul de alcool. 

Acelea au fost schimbate în totalitate și printre ele se află următorul mesaj: „Suplimentele alimentare nu vindecă și nu pot înlocui recomandările medicului”. 

Această componentă de comunicare publică, pe care am inițiat-o, face parte dintr-un fenomen pe care noi l-am văzut foarte clar: suplimentele alimentare încep să fie prezentate nu doar pe tv, ci și în online, dându-li-se niște proprietăți pe care nu le au. Ele sunt prezentate ca niște înlocuitori ai unor tipuri de medicamente care, în foarte multe situații, se eliberează doar cu prescripție medicală.

„Este un tip de înșelăciune”

– Cum îi influențează aceste lucruri pe cei care văd reclame la suplimente?
– Este, ca să fiu foarte clar, un tip de înșelăciune. Românii sunt, în multe cazuri, înșelați de aceste suplimente alimentare. Și de aceea, noi am venit cu această componentă a comunicării, spunând că suplimentele alimentare nu vindecă.

Pe de altă parte, am văzut rezultate care veneau de la Ministerul Sănătății, extraordinar de îngrijorătoare, cu privire la încărcarea cheltuielilor asigurărilor de sănătate din cauză că există un anumit segment al societății românești care apelează la aceste suplimente alimentare, le amestecă, le dau alte configurații și fac alt rețetar.

Iar acele „rețete” sau tratamente băbești, pur și simplu suplimente alimentare, sunt plimbate de la o scară la alta a blocului și, în foarte multe situații, ele duc la o neîncredere în actul medical sau chiar într-un abandon față de ideea de a merge la medic și a te trata.

Însă, în momentul în care lucrurile devin grave, din punctul de vedere al sănătății, până la urmă tot la medic ajungi. Iar gravitatea bolii cu care mulți români se prezintă la spital ridică enorm cheltuielile.

Așadar, este o chestiune de responsabilitate. 

– În afară de aceasta, ați decis și alte modificări?
– Da, al doilea palier are implicații directe asupra campaniilor și reclamelor. Am clarificat, pe de o parte, faptul că în reclame este interzis cu desăvârșire să prezinți elemente și date care nu aparțin și nu sunt certificate pentru acel supliment alimentar.

Că nu poți să folosești persoane cunoscute, și aici am extins, sau persoane care se prezintă a fi medici. Am avut foarte multe situații în care erau fel de fel de actori care se îmbrăcau într- o ținută tipică medicului și într-un studio care replica un cabinet medical și recomandau un supliment alimentar. Am identificat și această problemă și a fost inclusă în acest nou normativ.

„O încurajare artificială a consumului de suplimente alimentare”

– Noile reguli vizează și reclamele la farmacii?
– Lanțurile de farmacie nu vor mai putea să își promoveze propriile suplimente alimentare în sensul de campanie și de discounturi. Adică, vă dau un exemplu, farmacia X spune: „Vino la noi și cumpără nu știu ce suplimente alimentare, pentru că astăzi ți le dăm la un preț redus și așa mai departe.”

Dar, de fapt, este vorba despre o încurajare artificială a consumului de suplimente alimentare.

Una dintre propuneri a venit chiar de la un grup de farmacii care nu făceau parte din marile lanțuri și care, evident, nu-și permiteau să aibă bugetele extrem de generoase pe care le au la dispoziție marile lanțuri de farmacii. Iar reprezentanții acelor farmacii au propus o interdicție pentru reclamele la farmacii. 

Au propus ca farmaciile să nu mai poată să-și facă reclamă. Să intri în farmacie atunci când știi de ce și atunci când ești trimis de medicul de familie sau ai suficientă responsabilitate încât să faci acest gest fără să te consulți cu altcineva.

Noi nu am fost de acord cu această interdicție totală. Și nici nu cred că ar fi fost în zona corectitudinii și a constituționalității. Nu poți interdice unei farmacii să își facă reclamă. A fost o propunere venită din exterior, pe care am respins-o.

Ce se întâmplă dacă un influencer „promovează un supliment alimentar și spune că te vindecă de cancer”

– Ce se întâmplă cu reclamele la suplimente din mediul online? 
– Dacă un influencer postează pe contul lui de Facebook sau pe Instagram o reclamă care promite că un supliment face nu știu ce minune, dacă el promovează un supliment alimentar și spune că te vindecă de cancer, avem o problemă. 

În primul rând, aici trebuie să discutăm despre termenii și condițiile platformei, care includ elemente de informare corectă.

Noi am avut, spre exemplu, cazuri de publicitate mascată în care am notificat YouTube cu privire la canalul unui destul de celebru jurnalist sau influencer. Am cerut platformei să verifice conținutul respectiv, din punctul de vedere a termenilor și condițiilor. Iar platforma ne-a dat dreptate. 

Influencerii vor trebui, de acum, să notifice CNA – să depună o notificare în care anunță că sunt influenceri. Cei care nu o fac vor fi notificați de noi, adică noi știm că ei sunt influenceri. Iar dacă vor încălca legea, vor primi amenzi. Vom putea să spunem, spre exemplu, atunci când este vorba despre suplimente alimentare: „Iată, în România există acest cadru normativ.” 

Este același lucru cu un post de televiziune, dar este nelicențiat. Sunt influenceri care postează periodic și care au, în mediul online, audiențe mai mari decât posturi mari de televiziune. 

„Vitaminele nu pot fi consumate oricum, oricând, oricât”

– Înăsprirea regulilor pentru reclame va rezolva problemele de până acum?
– În întregimea acestor măsuri pe care le-am adoptat, noi dorim să oferim o protecție suplimentară unui public destul de consistent, care este lipsit de educație medicală, care este expus la dezinformare. Și, iată, aici discutăm despre dezinformarea la nivelul actului medical.

Discutăm despre un public credul, care preferă astfel de abordări, în locul atitudinii corecte. În loc de a te duce la medicul de familie și de a-l consulta, înainte de a băga în gură orice.

Despre asta este vorba. Dacă medicul de familie îți recomandă suplimente alimentare, te duci și vei cumpăra suplimente alimentare. Nu pentru că le vezi la televizor că sunt la ofertă. 

Suplimentele alimentare au un rol anume. Ele trebuie să completeze o dietă. Sunt suplimente alimentare care sunt recomandate a fi administrate după intervenții chirurgicale. Deci chiar și suplimentele alimentare, vitaminele, spuneți-le cum doriți, nu pot fi consumate oricum, oricând, oricât. 

Doar pentru că îți dă farmacia, îți face o ofertă sau doar pentru că apare cineva îmbrăcat într-un halat de doctor și-ți spune: „Vino și cumpără, pentru că acest gel nu doar că te scapă de reumatism, dar este bun și pentru potență.” 

Sunt geluri și creme care acopereau o plajă atât de largă, încât te gândeai dacă, totuși, nu este de domeniul științifico-fantastic. Sunt exemple de genul acesta pe care noi le-am văzut. 

Noi avem o foarte bună colaborare cu RAC (Consiliul Român pentru Publicitate – n.red.) care este principalul for de analiză a comportamentului în publicitate din România. Cred că au trecut prin analiza noastră cam toate tipurile de reclame, toate reclamele care au apărut pe tv în România. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, există sesizări cu privire la o reclamă. 

Și, în colaborare cu cei de la RAC, noi am verificat aceste reclame, inclusiv cele la suplimente alimentare. 

„De foarte multe ori am văzut acest articol încălcat”

– Reclamele la suplimente alimentare erau reglementate în vreun fel și până acum? Sau este un lucru nou? 
– În fapt, reglementarea aceasta la suplimentele alimentare nu este o chestiune nouă. Noi am mai avut, și până la adoptarea acestui nou Cod (de reglementare a conținutului audio-vizual – n.red.), reglementări în ceea ce privește aplicabilitatea Legii audiovizualului. Nu puteau să apară persoane cu notorietate care să facă reclamă la suplimente alimentare. 

De foarte multe ori am văzut acest articol încălcat, iar noi emiteam o decizie prin care solicitam ca acea reclamă să fie retrasă.

Nu puteai să atribui suplimentelor alimentare alte proprietăți decât cele care sunt trecute în prospect. Reglementări asemănătoare au mai existat.

– De data aceasta va funcționa?
– Este vorba despre responsabilitate și despre decență în fața românilor. Nu vrem să facem o țintă din industria suplimentelor alimentare, dar nu vrem nici ca românii să fie priviți ca niște pușculițe.

Scopul este să se facă campanii corecte, să își promoveze produsele în mod corect și responsabil, fără să încerce să denatureze, să mintă, să umfle până la ridicol caracteristicile produselor lor. 

Am văzut multe reclame care sfidau bunul simț și în care vedeai că este vorba de o intenție clară și vădită de a înșela publicul.

Decizia noastră, la CNA, a fost unanimă.

În Europa, „protecția publicului este net superioară”

– Cum este în alte țări?
– În momentul în care am discutat cu reprezentanții industriei, ei ne-au dat exemple de bune practici din alte țări din lumea europeană. 

Doar că în alte țări din Europa, protecția publicului este net superioară. Și, mai ales, responsabilitatea acestor companii și acestor mari producători de suplimente alimentare este net superioară față de responsabilitatea în fața unui public anume din România, care este expus la o anumită tematică.

Vreau să subliniez și că cei care produc suplimente alimentare și care le comercializează nu sunt afectați financiar deloc, pentru că își vor putea face la fel de multă reclamă, dar o vor face într-un mod mai responsabil.

Nu există o interdicție privind reclamele, așa cum spuneam la început. Din acest punct de vedere, teza unora, care a fost susținută în anumite publicații, nu se susține: și anume, că din punct de vedere financiar, decizia noastră i-ar afecta. 

În momentul în care noi am pus în dezbatere publică proiectul de decizie privind Codul de reglamentare a conținutului audio-vizual, am primit propuneri din zona ONG-urilor, din zona instituțiilor publice, a Ministerului Sănătății, a Ministerului Educației. Din multe direcții au venit diverse propuneri, așa cum se întâmplă cu orice dezbatere publică.

E vorba de responsabilitate, nu de interdicție. 

Imagine principală: Dreamstime