Surprinzătoarea formulă de calcul a pensiei de stat

În anul 2013, modul de calcul a pensiei de stat prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost modificat prin introducerea unui element denumit indice de corecție. Voi arăta în cele ce urmează că această modificare a formulei de calcul a rupt legătura dintre determinarea inițială a pensiei pe baza punctului de pensie și este de natură a crea diferențe relevante între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiți. Mai mult aceste diferențe se pot majora în timp.

Pentru a arăta cele de mai sus vom porni de la formula curentă de calcul:

Pensie = Punctaj anual ajustat * Valoarea punctului de pensie

Punctaj anual ajustat = Punctaj mediu anual * indice de corecție

Punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctelor de pensie obținute pe parcursul vieții active și împărțirea la stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Prin urmare încă de pe acum se poate observa că pensia nu este egală cu punctajul mediu * punctul de pensie.

Cum se calculează indicele de corecție: potrivit art. 170 din Legea 263/2010 acesta este egal cu 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie (în practică se ia salariul cu 2 ani în urmă, de exemplu pentru 2016 referința este 2014) / valoarea punctului de pensie / (1+rata medie anuală a inflației pe anul 2011- respectiv 5,79%).

De exemplu pentru anul 2016: 43,3% * 2328 (salariul mediu brut din anul 2014) / 871,7 / 1,0579 = 1,09 (rotunjit).

Astfel,

pensie = punctaj anual ajustat * valoarea punctului de pensie =

(Punctaj mediu anual * 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie/ valoarea punctului de pensie) / 1,0579 * valoarea punctului de pensie

= Punctaj mediu anual * 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie / 1,0579.

Întrucât variabila punct de pensie se simplifică rezultă că pensia inițială nu depinde de valoarea punctului de pensie, ci de câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării * 43,3% / 1,0579 și de punctajul mediu anual. Practic unui punctaj mediu anual de 1 punct îi va reveni mereu circa 41% din câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării, indiferent de valoarea punctului de pensie. Ulterior însă pensia astfel determinată se va indexa cu valoarea punctului de pensie.

Ce înseamnă acest lucru? Practic, în aceste moment în România există două puncte de pensie: unul valabil pentru calculul pensiei iniţiale egal cu circa 41% din câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării în timp ce punctul de pensie cunoscut de toată lumea este utilizat doar pentru indexarea pensiilor aflate în plată.

Pentru a explica mai bine acest lucru și arăta problemele care apar în practică voi oferi un exemplu. Considerăm un pensionar cu un punctaj mediu acumulat pe parcursul vieții active de 1 punct care a ieșit la pensie în unul din anii din intervalul 2014-2017.

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS, CNPP și CNP

Astfel, se remarcă cum pensia inițială reprezintă circa 41% din salariul mediu brut din urmă cu 2 ani indiferent de valoarea punctului de pensie. De asemenea, se remarcă că un pensionar care a obținut un punctaj mediu anual de 1 punct are o pensie diferită în prezent în funcție de anul pensionării. Astfel, cineva care s-a pensionat în anul 2017 are o pensie cu circa 6,5% mai mare decât un pensionat în anul 2014. De altfel, această problemă a devenit evidentă în iulie 2017 când indicele de corecție ar fi trebuit să devină 1,05 ca urmare a majorării punctului de pensie, dar Parlamentul a menținut prin derogare de la legea pensiilor valoarea de 1,14. Dacă nu ar fi făcut acest lucru, pensia cuiva care s-ar fi pensionat după 1 iulie 2017 ar fi fost de 1,05 * 1000 = 1050 similară cu pensia existentă înainte de indexare și mai mică decât cea a unui pensionar care s-a pensionat în perioada ianuarie-iunie 2017 și a cărui pensie a fost indexată la 1 iulie cu 9%. Acest lucru se întâmplă deoarece pensia inițială este circa 41% din câștigul salarial mediu brut, iar creșterea valorii punctului de pensie afectează doar pensiile în plată. Astfel, o eventuală indexare pe parcursul anului a punctului de pensie îi afectează doar ce cei care sunt deja pensionari, pensia inițială a celor care intră în sistem fiind determinată pe baza salariului brut din urmă cu 2 ani. Cei care au ieșit la pensie mai recent sunt avantajați de faptul că salariile au crescut mai rapid decât punctul de pensie, acest lucru afectând formula de calcul.

Mai mult, formula curentă de calcul a pensiei nu numai că este de natură a crea distorsiuni, dar acestea au potențialul să se majoreze în timp. Dacă spre exemplu în următorii 10 ani salariile se vor majora cu 100%, iar pensiile doar cu 30%, pe baza exemplului de mai sus pensia cuiva care s-a pensionat în 2017 va fi de 1140 * 1,3 = 1482 în timp ce pensia cuiva pensionat în anul 2027 va fi de 2555*2*0,433/1482/1,0579*1482 = 2091. Cu cât este mai mare ecartul între dinamica salariilor și cea a punctului de pensie cu atât diferențele vor fi mai mari.

Din analiza de mai sus se pot trage câteva concluzii foarte importante:

1. Ca urmare a introducerii indicelui de corecție, toți cei care ies la pensie au pensii mai mari decât ar avea dacă s-au utiliza punctajele medii anuale acumulate pe parcursul vieții active.

2. România are în prezent două puncte de pensie: unul egal cu circa 41% din câștigul salariul mediu brut din urmă cu 2 ani pe baza căruia se determină pensia inițială și unul care este utilizat doar pentru indexarea pensiilor aflate în plată – punctul de pensie a cărui valoare este decisă de Guvern.

3. Această metodă, deși generează pensii mai mari, creează diferențe între pensionari cu punctaje identice în funcție de anul pensionării, ceea ce nu este echitabil.

4. Aceste diferențe au potențialul de a se majora în timp pe măsură ce dinamica salariilor se îndepărtează de cea a punctului de pensie.

5. Starea de fapt nu este ușor de corectat în practică, dar principiul echității și necesitatea elaborării unei formule eficiente de calcul a pensiei impun revizuirea urgentă a modalității de calcul a pensiilor de stat.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Surprinzătoarea formulă de calcul a pensiei de stat

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”