Surse guvernamentale: Statul a fost executat de petenti cu 140 de milioane de euro, in 2014, pentru neplata despagubirilor. Cum si-a pus Ponta subalternii intre ciocan si nicovala

Conturile guvernului au fost executate de catre petenti, prin sentinte judecatoresti, pentru 140 de milioane de euro, in anul 2014, pentru neplata despagubirilor privind proprietatile nationalizate, au declarat, pentru HotNews, surse guvernamentale. Cifra a fost confirmata oficial de catre presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, George Baesu, dar acesta a sustinut, insa, ca, in cele din urma, acesti bani au fost virati de Ministerul Finantelor catre ANRP pentru plata despagubirilor. Informatiile explica, in parte, cauzele pentru care conducerea ANRP a fost amendata in nume personal cu zeci de mii de euro pentru ca nu le-a platit petentilor despagubirile cuvenite. Baesu si-a dat demisia luni de la ANRP, afirmand ca vrea sa dea statul in judecata la CEDO, insa premierul nu i-a acceptat demisia.

O serie de intarzieri la plata despagubirilor acordate de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) au dus la executarea conturilor guvernului, de catre petenti, pentru 140 de milioane de euro, au aratat surse din Guvern, insa presedintele ANRP, George Baesu, arata ca, in cele din urma, banii su ajuns la petenti.

„Au fost 140 de milioane de euro, in anul 2014, executati din conturile Guvernului, prin sentinte definitive„, au declarat, pentru HotNews, surse din Executiv.

„Avem o procedura noua si se plateste in transe. Banii pentru astea sunt prevazuti in bugetul acestui an. Anul trecut s-au platit 130-140 de milioane de euro, potrvit primei transe„, a explicat, pentru HotNews, George Baesu, confirmand cifrele, insa nu si procedura executarii conturilor.

Intr-un memoriu catre premierul Ponta, el se plangea ca incepand cu anul 2012, conturile ANRP au fost blocate prin executari silite, in conditiile in care Ministerul Finantelor nu a alocat, in ultimii 5 ani, sumele necesare despagubirilor.

„Se cere amendarea presedintelui ANRP pentru neemiterea titlurilor de despagubire, in conditiile in care, in Romania, timp de doi ani (mai 2011 – iunie 2013) nu s-a emis niciun titlu de despagubire. Totodata, se cere amendarea vicepresedintelui responsabil cu Legea 9/1999 si Legea 290/2003 pentru nepalata unor despagubiri, in conditiile in care Ministerul Finantelor Publice nu a alocat in ultimii 5 ani decat 20%-25% din suma necesara acordarii acestor despagubiri, iar, incepand cu anul 2012, conturile ANRP au fost in permanenta blocate prin executari silite„, se arata in memoriul sefilor din ANRP.

Contactat de HotNews, el a mai nuantat. „Anul trecut, Guvernul ne-a dat bani sa achitam tot, dar ce sa facem, pentru ca intre timp cererile de amendare erau facute si acum, dupa ce am dat banii, noi am constatat ca vine cineva (instantele – n.r.) sa-mi spuna: <>. Nu merge. Am facut toate eforturile, am fost transparenti, am fost corecti”, a mai spus Baesu.

Presedintele ANRP, alaturi de cei doi vicepresedinti ai Autoritati, si-a inaintat demisia, luni, premierului Ponta, nemultumit ca, prin sentinte judecatoresti, sunt pusi sa plateasca zeci de mii de euro, pentru intarzierea punerii in executare a unor hotarari judecatoresti privind despagubirile acordate unor petenti privind proprietatile nationalizate de comunisti.

Baesu s-a plans ca 150 de dosare il vizeaza pe el si pe adjunctii sai din partea unor petenti care i-au actionat in justitie pentru ca ANRP nu le-a acordat depsagubirile cuvenite.

Acum, Baesu ameninta ca se va adresa el Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), acesta fiind motivul pentru care si-a dat demisia de la ANRP.

„Ma voi vedea nevoit sa ma duc la CEDO. Vreau sa arat ca statul meu, pe care astazi il servesc inca din functia de presedinte, ma nedreptateste. Nu pot sa ma duc impotriva statului meu atat timp cat lucrez la el”, a spus Baesu la Antena 3.

Si Ponta i-a compatimit pe subalternii sai. „Avem o problema la ANRP extrem de grava. Pe de o parte, pe buna dreptate si e foarte bine, Parchetul face largi investigatii legate de modul in care s-au retrocedat, s-au restituit fie in natura, fie in echivalent proprietati de valori uriase. Pe de alta parte, toata conducerea ANRP si domnul Baesu si ceilalti membri din conducere sunt amendati in fiecare zi de catre instante ca nu retrocedeaza in 30 de zile. Ei sunt intre ciocan si nicovala – sa faca ceva neverificat si dupa aceea, peste niste ani, sa raspunda, sau sa verifice bine, dar atunci trebuie sa plateasca niste amenzi care sunt mult peste veniturile lor. In februarie au luat amenzi cat de trei ori salariul”.

De unde a pornit totul: Moratoriu si intarzieri la plata In anul 2011

In anul 2011, Romania avea de platit despagubiri totale de 8 miliarde de euro catre petentii privind casele nationalizate, conform unor estimari guvernamentale. Practic, cu legislatia existenta atunci, bugetul nu suporta aceste plati. De aici si fraudele care aveau sa fie constatate de procurori in sistem – unele soldate cu condamnari definitive – pentru ca sefi din ANRP de dinainte de 2012 plateau preferential, peste rand, despagubiri. Mecanismul a fost descris pe larg si de HotNews.
In octombrie, 2011, Crinuta Dumitrean a demisionat de la conducerea Autoritatii Nationale pentru Restitiuirea Proprietatilor (ANRP), aceasta fiind astazi investigata, alaturi de fosta sefa DIICOT Alina Bica, intr-un dosar cu fraude privind despagubirile la restituirea proprietatilor.
Atunci, premierul Emil Boc a numit-o pe procurora Dorina Danielescu la conducerea ANRP. Guvernul a blocat atunci plata despagubirilor, pana la clarificarea neregulilor din sistem.
In febriarie 2012, Guvernul Ungureanu a instituit un moratoriu, prin care s-a prelungit suspendarea platii despagubirilor, pana la elaborarea unei noi legi in domeniu.
In mai 2012 Guvernul Ponta a venit la putere si l-a pus pe George Baesu in functia de presedinte al ANRP, continuand sa nu emita titluri de despagubire, pana la elaborarea unui nou cadru legal.
Abia in iunie 2013 se reia plata despagubirilor de catre ANRP, odata cu intrarea in vigoare a noii legi privind restituirea proprietatilor, pentru care Guvernul Ponta isi asumase raspunedrea in fata Parlamentului. Legea 165/2013

Presedintele ANRP, George Baesu, spune ca in mai 2012, a gasit ANRP cu peste 8.000 de procese impotriva sa, „initiate de persoane nemultumite fie de neefecutarea platilor despagubirilor, fie de neemiterea deciziilor de despagubire”. „Nemultumitii erau si sunt in continuare atat persoanele care au abandonat bunuri in Cadrilater, Basarabia sau Nordul Bucovinei, cat si titulari ai unor dosare de despagubire constituite in temeiul legilor fondului funciar sau al Legii 10/2001 (legea caselor nationalizate – n.r.)”, mai arata Baesu, in memoriul catre Ponta.

Intre timp, Baesu sustine ca a platit din depsagubiri, insa intre timp petetii nemultumiti il actionasera in judecata, iar instantele au decis sa-i amendeze pe presedintele si pe vicepresedintii ANRP pentru perioada in care a intarziat plata drepturilor.

La data de 3 februarie 2015, ca urmare a hotărârilor luate la nivelul comisiilor judeţene de fond funciar, la Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor din cadrul ANRP erau înregistrate 29.815 dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar. Dintre acestea, au fost soluţionate 16.660 dosare, potrivit situatiei din 3 februarie. La case nationalizate – 58.395 de dosare constituite dupa legea 10/2001 erau inregistrate la Comisia de la ANRP pana la 3 februarie 2015. Dintre acestea, au fost soluţionate 13.898 de dosare, a mentionat ANRP.

„Reclamatiile sunt zeci de mii, in doi ani nu ai cum sa rezolvi zeci de mii de dosare. Noi le lucram intr-o ordine si – zic eu – intr-un ritm accelerat. Avem si oameni. Cum spune legea, ca sa rezolvi un dosar, trebuie sa ai hartii in el. Legea mi-a dat un termen – nu mie, cetateanului – i-a dat un termen in care poate sa-si dovedeasca dreptul – de 120 de zile in unele cazuri, cand vrea cetateanul, chiar mai mult, 180 de zile. Numai ca se considera de catre anumite instante ca, daca ai depasit 30 de zile, esti vinovat. Cum pot eu sa fiu de partea cetateanului si sa-i dau 120 de zile, pe de-o parte, si cum, pe de alta parte, sa ma feresc de amenda atunci cand se considera ca la 31 de zile sunt bun de plata. Atentie, nu sunt bun de plata incepand cu a 31-a zi, sunt bun de plata pentru trecut”, a explicat, pentru HotNews, George Baesu.

Practic, Baesu si vicepresedintii ANRP sunt amendati inclusiv pentru fiecare zi de intarziere a platii despagubirilor din timpul moratoriului instituit pe vremea lui Ungureanu si aplicat si de actuala conducere a ANRP numita de Ponta.

George Baesu a cerut luni Ministerului Justitiei sa initieze o noua reglementare care sa clarifice ca amenda pentru sefii ANRP se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere a platii despagubirilor, dar nu si din urma, de dinainte de iunie 2013, cand s-a reluat procesul de restituire potrivit noii legi in domeniu, 165/2013.

„Aici e problema noastra mare, asta am vrea noi de la Ministerul Justitiei, sa reglementeze astfel incat sa fie clar, adica, daca sunt amendat, sa-mi curga amenda de azi incolo, pana cand fac. Nu sa-mi spui ca trebuie sa dau 30.000 de euro pentru ca nu am facut in 2012, cand legea nici macar nu se aplica”, a mai declarat Baesu, pentru HotNews.

Situatia lui Baesu si a adjunctilor sai a apartut prin noiembrie 2014, odata cu ramanerea definitiva a unor amenzi date d einstante, in perioada in care premierul Ponta era ocupat cu alegerile prezidentiale, pe care avea sa le si piarda.

Circuitul amenzilor in natura – Din ce plateste Baesu amenzile

Practic, conducerea ANRP este „condamnata” de instante sa plateasca 200 de lei pe zi de intarziere la plata despagubirilor.

Banii din amenzi nu se duc la petentii care i-au actionat in instanta pe sefii ANRP, ci la statul roman. Cu alte cuvinte, statul roman este cel care ia banii de la deminitarii si angajatii sai de la ANRP ca urmare a unor decizii de suspendare a platii despagubirilor luate de acelasi stat roman.

„Noi ne-am dus la ANRP sa ne facem datoria pentru ca asa ne-a cerut domnul prim-ministru Ponta. Si asa am facut. Dar este ca intr-o casnicie, daca vrem sa mearga ceva, trebuie sa faca si sotul, si sotia. Nu putem avea un Parlament care ne-a ajutat, un Exectiv care ne-a ajutat, iar pe de alta parte o a treia putere a statului – 99% dintre solutii sunt date cu evaluarea capacitatii ANRP de a face ceva. Din nefericire, acel 1% care nu mai tine cont de capacitate si considera ca – ai gresit, n-ai gresit – esti vinovat„, s-a plans Baesu, luni, si la Antena 3.

Insa, cand premierul Ponta l-a pus pe Baesu sa descalceasca procesul de restituire a proprietatilor din Romania, si i-a cerut sa-si asume intarzierea despagubirilor, i-a dat si careva surse de venituri grase, pe langa salariu, din care sa-si plateasca si amenzile.

In anul 2013, George Baesu a icasat salariul de la ANRP plus sporuri de 73.000 de lei, adica circa 6.000 de lei pe luna.

Dar Baesu a mai primit inca aproape 118.000 de lei in anul 2013, ca membru al unor boarduri din companii de stat: membru al Consiliului de administratie din partea statului roman al OMV Petrom (77,231 de lei anual), membru al comisiei de privatizare a Electrica (21.818 lei) si membr al Comisiei de negociere si selectie a investitorului la Complexul Energetic Hunedoara (18.881 lei).

Problema este ca toate aceste comitete si comisii nu-i aduc lui Baesu decat 26.000 de euro, sub amenzile de 30.000 de euro pe care le risca, dupa cum spune el.

Vicii lui Baesu, Claudita Selavardeanu si Sorin Lazar, nu beneficiaza, insa, nici de veniturile suplimentare pe care le ia presedintele ANRP.

Citeste si:

Surse guvernamentale: Statul a fost executat de petenti cu 140 de milioane de euro, in 2014, pentru neplata despagubirilor. Cum si-a pus Ponta subalternii intre ciocan si nicovala

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen

#medicibuni – Dr. Ion Vasian, urolog MedLife: „E suficient un singur contact sexual neprotejat ca să contractăm o infecție cu transmitere sexuală“

Prof. dr. Ioan Coman, MedLife Polisano Sibiu, pionier al chirurgiei robotice în România: „Chiar și în operațiile robotice de amploare, durerile postoperatorii sunt net reduse, mobilizarea pacientului fiind posibilă din ziua operației”