TABLOU INTERACTIV Marea anomalie a recensamantului: "Indisponibilii" au batut la numar etnicii maghiari si romi. Peste 1,2 milioane de persoane nu si-au declarat etnia in 2011, iar numarul oficial al romilor este de doar 621.000
Una dintre marile necunoscute demografice ale Romaniei este numarul real de romi. Recensamantul nu a clarificat dilema, pentru ca 6,14% dintre locuitori au refuzat sa-si declare etnia, in timp ce numarul celor care s-au declarat de etnie roma este de doar 621.000 (3,08% din totalul populatiei). Practic, cei 1.236.810 cetateni trecuti in statisticile dedicate etniei ca „indisponibili” sunt mai multi decat etnicii maghiari declarati. In acest timp, numarul celor care s-au declarat romi a fost de circa 621.000 de persoane, adica 3,3% din populatia care si-a declarat etnia. In Bucuresti spre exemplu, exista declarati doar 24.000 de romi (1,27% din populatia Capitalei) si peste 220.000 de persoane (11,68%) care nu si-au declarat etnia. Sociologul Mircea Kivu a explicat anterior pentru HotNews.ro ca teama de discriminare este unul dintre motivele care ii fac pe romi sa nu-si declare etnia. Necunoasterea cifrelor exacte poate afecta politicile publice pentru minoritatea roma.
- Numarul persoanelor care nu si-au declarat etnia la recensamantul din 2011 (peste 1,23 milioane) este unul zdrobitor de mare fata de precedentele recensaminte: circa 2.000 in 2002, 800 in 1992 sau maximul inregistrat in 1930: 5.052.
<
NOTA: Pentru utilizatorii de mobil, graficele si aplicatiile interactive pot fi vizualizate in versiunea de Desktop a articolului pe care o puteti accesa la linkul urmator.
„La recensamantul din 20 octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate”, a anuntat INS saptamana trecuta cand a publicat rezultatele finale ale recensamantului din 2011.
Potrivit acestor rezultate, din cei peste 20.121.600 de cetateni recenzati, doar 18.884.800 si-au declarat etnia, insemnand ca aproape 1,23 de milioane au ales sa nu-si declare etnia si au fost trecuti la categoria „informatii nedisponibile”.
Astfel, potrivit INS, procentele populatiei la categoria etnie au fost prezentate ca fiind calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia si nu in functie de numarul total al populatiei stabile.
Astfel, la recensamantul din 2011, primele trei etnii din tara sunt romanii, maghiarii si romii. „S-au declarat romani 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%)”, noteaza INS.
Potrivit INS, „persoanele de etnie roma reprezinta 3,3% din totalul populatiei stabile, fiind repartizati relativ uniform in teritoriu, cu ponderi variind intre 1,1% in judetul Botosani si 8,9% in judetul Mures. Romii se intalnesc intr-o proportie relativ mai mare, de peste 6,0% din populatia stabila, si in judetele Calarasi (8,1%), Salaj (7,0%) si Bihor (6,3%)”.
„Nedisponibilii” mai multi ca maghiarii in total si de zece ori mai multi in Bucuresti decat romii
Cu toate acestea, numarul celor care nu si-au declarat etnia („indisponibili”) depaseste pe cel al maghiarilor si, raportat la intreaga populatie stabila a tarii, atinge procentul de 6,14%.
Astfel, apar situatii curioase in unele zone ale tarii. Spre exemplu, in Bucuresti exista declarati 24.000 de romi (1,27% din populatia Capitalei), dar si peste 220.000 de persoane (11,68%) care nu si-au declarat etnia, adica mai mult decat marimea unei resedinte de judet de dimensiune medie.
Mai mult, in afara de judetele cu o minoritate maghiara numeroasa, Romania se imparte din doua mari „etnii”: romanii si cei ale caror date nu sunt disponibile. In plus, singurele judete in care populatia de etnie roma este mai mare decat cea care nu si-a declarat etnia sunt exact acele judete in care se regaseste cele mai mari declarate comunitati de romi din tara (Mures, Dambovita, Bihor, Covasna si Bistrita Nasaud).
Potrivit specialistilor, populatia care s-a declarat de etnie roma este mult mai mica decat estimarile neoficiale a numarului de romi din tara noastra. „Aceasta retinere a populatiei rome de a-si declara identitatea este un fenomen mai vechi. Stim ca si la recensamintul de acum 9 ani s-au declarat aproximativ 500.000 de romi, iar estimarile specialistilor tind spre cifre de cel putin trei ori mai mari”, declara sociologul Mircea Kivu pentru HotNews.ro dupa publicarea primelor rezultate ale recensamantului din 2011.
a rel=”nofollow” href=”http://www.tableausoftware.com/public/about-tableau-products?ref=http://public.tableausoftware.com/shared/MDHYFWTWH” target=”_blank”>Learn About Tableau
Numarul persoanelor cu etnia nedeclarata: 2011 – 1,23 milioane / 2002 – 1.900 / 1992 – 766 … / 1930 – 5.052
In documentul de prezentare al rezultatelor de la recensamantul din 2011, INS incearca o explicatie pentru numarul foarte mare de persoane care nu si-au declarat etnia mentionand ca aceasta caracteristica (alaturi de religie si limba materna) au fost inregistrate „pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate”.
Cu toate acestea, asemanator s-a intamplat si la recensamantul din 2002, insa numarul persoanelor care nu si-au declarat etnia a fost de sub 2.000. La acel recensamant, potrivit manualului personalului de recensamant, fiecare persoana poate sa-si declare „in deplina libertate si fara nici un fel de constrangere etnia careia ii apartine”, iar daca „persoana nu vrea sa-si declare etnia, recenzorul va scrie explicit „nedeclarata”. (pagina 42)
O alta mentiune a INS pentru rezultatele finale, asa cum au fost prezentate ele, ale recensamantului din 2011 se refera la numarul persoanelor care nu au putut fi recenzate. Astfel, desi datele finale au fost publicate, INS precizeaza ca „Procentajul locuintelor in care nu s-a putut realiza recenzarea reprezinta 2,8% din totalul locuintelor, adica circa 1 milion de persoane (cuprinzand populatia plecata in strainatate – intreaga familie – pentru care nu a avut cine sa ii declarein tara; populatia necontactata). Procente mai ridicate (in total numar de locuinte la nivelul localitatii) s-au inregistrat la nivelul oraselor mari: Bucuresti (6,0%), Timisoara (5,8%), Iasi (3,0%), Constanta (2,9%) etc”.
Etnicii romani au scazut pentru prima oara in istoria recensamanturilor din Romania dupa Marea Unire
Aceasta diferenta incredibila a persoanelor cu etnia nedeclarata nu este doar intre ultimele doua recensamnite, ci practic numarul inregistrat la ultimul recensamant (peste 1,23 milioane) este unul zdrobitor de mare fata de toate precedentele recensaminte, chiar si fata de maximul inregistrat in 1930: 5.052 de persoane cu etnia nedeclarata.
Mai mult, pentru prima data in istoria recensamintelor din Romania, numarul de etnici romani a scazut (cu mai bine de 2,6 milioane).
In tabelul de mai jos puteti analiza evolutia fiecarei etnii de la recensamantul din 1930 si pana in prezent. Majoritatea etniilor au inregistrat o evolutie constanta (fie in scadere, fie in crestere), singurele care au suferit o schimbare puternica (mai ales intre ultimele doua recensaminte) sunt etnicii romani si cei care nu si-au declarat etnia.
- Tablourile interactive au fost realizate de Winfo folosind aplicatia Tableau Public.
INTERVIURILE HotNews.ro