„Tânărul bărbat cu alură de ginere ideal”. Cine va fi noul prezidențiabil al extremei-drepte franceze, după condamnarea Marinei Le Pen
În vârstă de 29 de ani, popularul președinte al partidului de extremă-dreapta Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) Jordan Bardella se vede propulsat ca potențial candidat la scrutinul prezidențial francez din 2027, după ce mentorul lui, Marine Le Pen, lidera formațiunii, a fost declarată ineligibilă de către instanța judiciară, comentează luni agenția France Presse.
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a fost condamnată luni la o perioadă de ineligibilitate de cinci ani cu executare imediată, ceea ce îi blochează candidatura la alegerile prezidențiale franceze din 2027, la o pedeapsă de patru ani de detenție, dintre care doi executați sub brățară electronică, și la o amendă de 100.000 de euro, pentru deturnare de fonduri, potrivit Agerpres.
„Cea care este executată este democrația franceză”, a reacționat Jordan Bardella.
Bardella, un lider cu 1,5 milioane de urmăritori pe TikTok
Traseul său politic a fost unul fulminant încă de la vârsta de 17 ani, în 2012, când a devenit membru al Frontului Național (FN), un partid co-fondat în 1972 de către Jean-Marie Le Pen, tatăl Marinei Le Pen.
Purtător de cuvânt al celei de-a treia campanii electorale pentru prezidențiale a liderei RN Marine Le Pen în 2022, Jordan Bardella s-a dovedit a fi pe cât de loial, pe atât de inevitabil, iar în noiembrie a fost ales la conducerea RN, partid care în premieră nu mai este condus de un membru al familiei Le Pen.
Însă tânărul lider, ce are 1,5 milioane de urmăritori pe TikTok, și cea care l-a promovat, Marine Le Pen, se completează reciproc și formează un duo inedit pe scena politică franceză, adaugă agenția de presă franceză.
Bardella aduce cu sine un nou electorat, astfel că toate categoriile socio-profesionale în mod tradițional ostile RN își oferă puțin câte puțin încrederea în acest partid.
„Tânărul bărbat cu alură de ginere ideal se afișează îngrijit și elegant în toate aparițiile. El nu este totuși exceptat de la critici interne”, așa cum amintește un articol din Le Monde referitor la „limitele metodei Bardella”.
Cel care viza postul de premier după dizolvarea (legislativului) din 2024 nu a reușit să-și facă partidul câștigător în legislative, chiar dacă RN a înregistrat în scor istoric în parlament, menționează AFP.
Potrivit unui sondaj referitor la oamenii politici francezi, publicat luni, în clasamentul cotelor de adeziune Marine Le Pen (37%) se clasează pe prima poziție, iar Jordan Bardella pe a treia (35%).
În septembrie 2023, Marine Le Pen a anunțat că, dacă ea va ajunge președinte al Franței, îl va desemna premier pe Jordan Bardella. Tânărul politician poate însă visa el însuși la Palatul Elysee, conchide AFP.
Marine Le Pen a candidat de trei ori la preşedinţia Franţei şi a declarat că în 2027 va candida pentru ultima dată la funcţia supremă din statul francez.
Singura ei şansă de a candida acum ar fi ca un judecător de apel să anuleze hotărârea de luni înainte de scrutin.
Dar apelurile în Franţa pot dura luni sau chiar ani.
Le Pen, care înainte de evenimentele de luni a acuzat procurorii că încearcă să obţină „moartea sa politică”, a părăsit sala de judecată din Paris înainte ca judecătoarea Benedicte de Perthuis să citească sentinţa.
Salvini: „Nu vom fi intimidaţi, nu ne vom opri”
Aliaţii din Franţa şi liderii de extremă dreapta din ţări europene – Italia, Ungaria, Spania, Ţările de Jos, dar şi din România, prin vocea liderului AUR, George Simion – s-au grăbit să condamne hotărârea justiţiei franceze, pe care au calificat-o drept un exces de putere judiciară, notează News.ro.
„A lua la ţintă sau a anihila adversarul politic prin orice mijloace este direct din manualul de instrucţiuni al regimurilor totalitare. Acest lucru s-a întâmplat astăzi în Franţa”, a scris George Simion pe X, postarea fiind însoţită de hashagurile #JeSoutiensMarine (o susţin pe Marine – n.r.) şi #jesoutienslademocratie (susţin democraţia, n.r.)
Le Pen prezidează în prezent cel mai mare grup parlamentar din Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului francez) şi îşi va păstra fotoliul parlamentar până la încheierea mandatului său, care va avea loc în 2029, cu excepţia cazului în care vor avea loc alte alegeri parlamentare anticipate până atunci.
Interdicţiile politice imediate au devenit mai frecvente în Franţa după adoptarea unor legi anticorupţie înăsprite în 2016.
Însă susţinătorii lui Le Pen din Franţa şi din străinătate i-au acuzat pe judecători de poliţie politică.
„Nu vom fi intimidaţi, nu ne vom opri: cu toată viteza înainte, prietenă!”, i-a transmis Matteo Salvini, vicepremierul Italiei şi şeful Ligii, partid de extremă-dreapta.
Bardella, candidatul de facto al RN
În timp ce unii opozanţi din Franţa au aplaudat hotărârea şi au declarat că independenţa sistemului judiciar trebuie respectată, alţii, precum Jean-Luc Melenchon, liderul extremei-stângi, au declarat că ar fi preferat să o învingă pe Le Pen la urne.
Acum, însă, Josep Bardella pare pregătit, la numai 29 de ani, să devină candidatul de facto al partidului pentru alegerile din 2027.
Chiar dacă, potrivit unui sondaj Odoxa publicat luni, 31 martie, Bardella ar fi deja favoritul simpatizanţilor RN, Marine Le Pen conduce deja în ceea ce priveşte cota de popularitate în rândul altor posibili candidaţi la preşedinţie, devansându-l de pildă pe centristul Édouard Philippe, primul premier numit de Emmanuel Macron.
La întrebarea: „Între Jordan Bardella şi Marine Le Pen, cine vă place cel mai mult sau, în caz contrar, pe cine respingeţi cel mai puţin?”, 31% dintre francezi au optat pentru preşedintele RN, faţă de 16% pentru cea care a candidat deja de trei ori la preşedinţie. Proporţia este identică în rândul susţinătorilor RN (60% pentru Jordan Bardella faţă de 32% pentru Marine Le Pen), conform sondajului Odoxa.
Însă, în clasamentul general al popularităţii, Marine Le Pen (37%), în creştere cu 4 puncte în februarie, îl devansează „simbolic” pe fostul prim-ministru Édouard Philippe (36%), care s-a menţinut în fruntea sondajelor de la plecarea sa de la Matignon în 2020. Jordan Bardella ocupă locul al treilea (35%), în faţa fostului premier Gabriel Attal (34%) şi a ministrului de interne Bruno Retailleau (33%).
Sondajul a fost realizat pe internet la 26 şi 27 martie pe un eşantion de 1.005 francezi, reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 18 ani şi peste, prin metoda cotelor. Marja de eroare este între 2,5 şi 3 puncte.
Analist: „Un eveniment politic seismic”
De ani de zile, Le Pen a încercat să îşi îmbunătăţească imaginea, apropiindu-şi partidul de mainstream-ul politic şi străduindu-se să apară mai degrabă ca un lider în devenire decât ca un adversar radical al establishment-ului.
Arnaud Benedetti, un analist politic care a scris o carte despre RN, a declarat că interdicţia de cinci ani pentru Le Pen este un moment-cheie în politica franceză, care se va răsfrânge asupra tuturor partidelor şi asupra electoratului „Acesta este un eveniment politic seismic”, a spus el. „Inevitabil, va remodela pachetul, în special pe dreapta”, prezice Benedetti, citat de Reuters.
În timp ce Bardella a contribuit la extinderea atracţiei RN în rândul alegătorilor tineri, experţii spun că nu este clar dacă are experienţa necesară pentru a câştiga electoratul mai larg de care RN are nevoie pentru a-şi asigura victoria în 2027. „Nu sunt sigur că propunerea politică a lui Jordan Bardella este suficient de matură pentru a putea concura credibil în alegerile prezidenţiale”, a declarat Benedetti.
Motivul condamnării lui Le Pen
Le Pen, RN şi mai mult de 20 de personalităţi ale partidului au fost găsite vinovate de deturnarea a peste 4 milioane de euro din fondurile Parlamentului European.
Inculpaţii nu au fost acuzaţi că au băgat banii în buzunar, ci mai degrabă că au folosit fondurile UE în beneficiul partidului lor.
Aceştia au susţinut că banii au fost folosiţi în mod legitim şi că acuzaţiile au definit prea restrictiv atribuţiile unui asistent parlamentar.
Judecătoarea De Perthuis a ajuns la concluzia că Le Pen a fost „în centrul” schemei frauduloase.
Judecătoarea a spus că investigaţiile în acest caz „au arătat că nu a fost vorba de erori administrative, ci de deturnare de fonduri în cadrul unui sistem pus în aplicare pentru a reduce costurile partidului”.
INTERVIURILE HotNews.ro