Tensiuni în OPEC+. O țară extrage mai mult petrol decât cota stabilită în organizație

Kazahstanul va prioritiza interesele naţionale faţă de cele ale OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) când va decide asupra nivelului producţiei de petrol, a declarat pentru Reuters noul ministru al Energiei, Erlan Akkenzhenov, transmite Reuters.

Câteva state membre OPEC+, inclusiv producătorul de top Arabia Saudită, sunt nemulţumite de majorarea producţiei Kazahstanului, au declarat luna trecută pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Totuşi, ministrul a spus că ţara nu a putut reduce producţia de petrol la cele trei mari proiecte energetice, ţinând cont că sunt controlate de mari companii străine, în special la zăcământul petrolier Tengiz, condus de gigantul american Chevron.

„Vom acţiona în concordanţă cu interesele naţionale. Aceasta este o formulare extinsă, dar acoperă complet situaţia în care ne aflăm acum. Acţionăm doar în concordanţă cu interesele naţionale”, a afirmat ministrul Energiei.

Kazahstanul, care pompează aproximativ 2% din petrolul global, a raportat o scădere de 3% a producţiei de petrol în primele două săptămâni din aprilie, faţă de nivelul mediu din martie, dar încă depăşeşte cota de producţie la care s-a angajat OPEC+ după luni de supraproducţie.

Kashagan şi Karachaganak, alte două mari zăcăminte petroliere din Kazahstan, sunt, de asemenea, operate de giganţi petrolieri occidentali.

În ultimul an, respectarea de către statele membre OPEC+ a ţintelor lor individuale de producţie s-a înrăutăţit. Kazahstan, unul dintre principalii 10 producători globali de petrol, extrage ţiţei într-un ritm record şi mult peste cota sa, convenită cu OPEC+, după ce Chevron a finalizat expansiunea zăcământului Tengiz.

În timp ce guvernul Kazahstanului discută cu giganţii petrolieri occidentali îmbunătăţirea respectării cotei OPEC+, nu are prea multă influenţă asupra lor, a explicat Akkenzhenov. Acesta a adăugat: „Nu putem. Nu controlăm acele procese acolo. Deoarece deciziile le iau colegii noştri internaţionali. Majorarea producţiei vine doar de la depozite. Dacă începem închiderea depozitelor vechi, ne vom împuşca în picior”.

Kazahstanul riscă să piardă în întregime zăcămintele mature dacă începe acolo reducerea producţiei. Cele trei zăcăminte sunt responsabile pentru 70% din petrolul produs în Kazahstan, a apreciat Akkenzhenov.

Statul din Asia Centrală s-a angajat să compenseze pentru supraproducţie prin reducerea producţiei de petrol până în iunie 2026.

Proiectul Kashagan este operat de North Caspian Operating Company (NCOC), care include printre acţionari Eni şi Shell. Compania KazMunayGaz din Kazahstan are o participaţie de 16,88%. Zăcământul de gaz condensat Karachaganak este controlat, printre alte firme, de Eni, Shell şi KazMunayGaz. Consorţiul Tengizchevroil (TCO) operează zăcămintele Tengiz şi Korolev, şi include printre acţionari Chevron, KazMunayGaz, Exxon şi Lukoil.

Referindu-se la exporturi, Akkenzhenov a spus că Kazahstanul se aşteaptă să-şi îndeplinească planurile de a exporta 55 milioane tone metrice de petrol anul acesta, sau 1,2 milioane barili pe zi (bpd), via conducta CPC. Printre acţionarii CPC se află companiile americane Chevron şi Exxon Mobil, statul rus, firma petrolieră rusă Lukoil şi compania de stat KazMunayGas din Kazahstan.

Cu o lungime de peste 1.500 de kilometri, oleoductul Caspian Pipeline Consortium aduce petrol din Kazahstan, până în portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră. Conducta este responsabilă pentru aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului. De asemenea, ţara vrea să-şi majoreze exporturile de petrol prin conducta rusească Drujba către Germania, şi ar putea transporta peste 2,5 milioane tone pe an, deşi depinde de acordul cu Moscova, a declarat Akkenzhenov