Sari direct la conținut

Teroarea bruna si celula neo-nazista din Zwickau

HotNews.ro
Casa explodata in Zwickau, Foto: Reuters
Casa explodata in Zwickau, Foto: Reuters

Un orasel german nu departe de granita cu Cehia, cu mai putin de 100.000 de locuitori. Leaganul industriei auto saxone, din fostul DDR. Din 5 noiembrie, Zwickau a devenit si un alt fel de leagan, al asa-zisei „terori brune“. Intre daramaturile unei vile explodate s-ar fi gasit dovezile unor programatice crime cu motivatie politica de extrema dreapta. Pe urmele lasate de „Trio-ul terorist din Zwickau“, ancheta cazului dezvaluie tot mai multe increngaturi. Scandalul “Subsolului National-Socialist” a cuprins nu doar etajele politice pana la varf, ci si institutii ale statului german responsabile de securitatea interna a tarii, serviciile de informatii si pentru protectia Constitutiei.

Faptele

5 noiembrie. In dimineata zilei de sambata, doi barbati ataca o banca din oraselul Eisenach, din Turingia. Apoi fug. In timpul urmaririi, politistii dau peste doua cadavre, intr-o auto-caravana. In masina se gasesc si cateva arme, care sunt trimise la control balistic.

7 noiembrie. Intre pistoalele gasite de politie in auto-caravana sunt identificate si cele de serviciu ale celor doi politisti germani atacati in anul 2007, la Heilbronn.

Cei doi politisti fusesera atacati pe cand stateau in masina, barbatul a supravietuit, grav ranit. Politista Michele Kiesewetter a fost insa ucisa, impuscata in cap. Pe urmele faptasilor, in timpul anchetei desfasurate ulterior de politie, a fost urmarita, multa vreme, „Fantoma”. Amprentele acesteia erau de gasit peste tot, la luarea de probe pentru ADN. Ulterior, s-a descoperit ca mult disputatele amprente lasate de „Fantoma” ar fi fost celei ale unei lucratoare la fabrica ce furniza politiei betigasele vatuite, cu care se prelevau probe. Timp de patru ani, cazul a ramas neelucidat. Descoperirea armei politistei in auto-caravana de la Eisenach da noi impulsuri in elucidarea cazului din 2007.

Cadavrele din auto-caravana sunt identificate. Uwe Mundlos si Uwe Böhnhardt ar fi fost cei doi atacatori ai bancii din Eisenach. Cei doi tineri ar fi locuit impreuna cu o femeie, intr-o casa din Zwickau, care a explodat la putin timp dupa atacul armat asupra bancii. Femeia dispare si este data in urmarire generala.

8 noiembrie. Beate Tschäpe se preda la politia din Jena. Ea sta in arest preventiv si tace. Apar speculatii asupra legaturilor dintre aceasta, cei doi atacatori de banca si legaturile lor cu miscarea neo-nazista din Germania.

9 noiembrie. Politia si procuratura din Saxonia o acuza initial, pe femeie, doar pentru explozia provocata asupra casei din Zwickau. La scurt timp dupa ce chiriasa Tschäpe ar fi parasit casa cu nr. 26, de pe strada Primaverii (Frühlingstrasse), aceasta a explodat. Impreuna cu Mundlos si Böhnhardt, Tschäpe n-ar fi fost straina de terorismul „exploziv” de nuanta extremista, din Turingia. Ministrul de Interne al landului, Jörg Geibert, declara despre cei doi barbati, acum morti, ca „au avut pana in 1998 legaturi cu neo-nazistii de la Thüringer Heimatschutz – ulterior insa nu“.

10 noiembrie. Intre daramaturile casei mistuite partial de incendiu din Zwickau, anchetatorii mai gasesc cateva arme si DVD-uri cu continut propagandistic.

11 noiembrie. Intre armele gasite in daramaturi este identificat un pistol marca Ceska model 83, calibru 7,65 mm Browning. Cu o Ceska fusesera ucisi, intre anii 2000-2006, noua mici antreprenori, majoritatea turci, cu varste intre 25-50 de ani.

In Nürnberg au fost „executati” florarul Enver S., croitorul Abdurrahim Ö. si proprietarul unei saormarii, Ismail Y. Seria crimelor a continuat la München, Hamburg, Dormund, Kassel si Rostock. I-au cazut victime proprietarul de aprozar Habil K. si coproprietarul unui serviciu de chei, Theodorus B. Inca un vanzator de saorme, Yunus T., un proprietar de chiosc, Mehmet K., si proprietarul unui Internetcafe, Halit Y., au fost ucisi in acei ani. In timpul anchetelor anterioare, s-a avansat ipoteza unor rafuieli pentru bani de protectie.

Dupa descoperirile de la Zwickau, crimele acestea ar aparea intr-o noua lumina, cu reflexe „brune”. Maroniul era culoarea uniformelor Nazi, termenul este folosit in Germania in legatura cu tendintele neo-naziste, ale extremei de dreapta.

Periplul ucigas al Panterei roz

In molozul si cenusa ramase dupa explozia casei din Zwickau, au fost gasite vinerea trecuta si patru DVD-uri evaluate de anchetatori a avea continut propagandistic neo-nazist. Imediat a inceput vanatoarea mass-mediei germane dupa exclusivitatea asupra imaginilor continute in aceste DVD-uri. Initial, acestea au fost dobandite de concernul mediatic Spiegel, care in editia sa pentru saptamana 14-20 noiembrie 2011, publica imagini de pe DVD-uri. Intre timp, se pare ca circula pe Internet si imagini date la liber si care au fost preluate de alte publicatii si posturi TV.

Ce zice Spiegel despre materialul documentar gasit de politie la Zwickau? Acesta cuprinde „patru DVD-uri, deja impachetate in plicuri. Pe ele se afla un film de 15 minute, al unui „Subteran National-socialist” (NSU). „E vorba despre <>” citeaza Spiegel din sloganul difuzat pe DVD. „Atata vreme cat nu au loc schimbari esentiale in politica, presa si libertatea de exprimare, activitatile vor fi continuate” se mai declara, propagandistic, in ceea ce Spiegel numeste „un video declarativ bizar”.

Varsta celor trei suspecti de la Zwickau nu e chiar in consens cu maniera infantila in care e conceput filmul. Beate Tschäpe are 36 de ani, Uwe Mundlos era cu doi ani mai in varsta, iar Uwe Böhnhardt avea 33. Mundlos lucra in constructii, cand nu soma. Böhnhardt era fiu de profesor, despre Tschäpe s-au vehiculat chiar zvonuri in mass-media, ca ar fi fost informatoare pentru anumite servicii. Momentan, avocatul acesteia refuza sa dea orice detalii.

Anchetatorii nu exclud participarea celor trei si la alte crime, atentate si atacuri armate asupra bancilor, pana acum neelucidate. Prin spargeri de banci, celula terorista si-ar fi finantat activitatile. Procuratura ii suspecteza a fi fost autorii a 14 spargeri de banci, din 1999 pana acum: doua in Thüringen, doua in Mecklenburg-Vorpommern si zece in Sachsen. Suspiciuni de participare a lor apar si in cazul exploziei unei bombe cu cuie in Köln, la care au fost raniti 22 de oameni, ca si in cazul unei explozii din 1999, de la expozitia armatei, care a avut loc intr-un liceu din Saarbrücken, insa nu s-au inregistrat victime umane.

Maroniii la colt

In lumina noilor dovezi, cazul a fost preluat saptamana trecute de Procuratura Federala din Karlsruhe, care porneste initial de la prezumtia de terorism de dreapta. Tribunalul federal a emis mandat de arestare asupra lui Beate Tschäpe pentru suspiciuni grave „de fondare a unei organizatii teroriste si implicare in activitatea acesteia”.

Intr-o localitate de langa Hanovra mai este retinut si un presupus complice al celor trei principali suspecti, care le-ar fi pus la dispozitie in 2007 carnetul sau de sofer si, mai recent, pasaportul sau. In cercul suspectilor ar mai aparea doua persoane, ca si un informator al serviciilor pentru protectia Constitutiei din landul Hessen, infiltrat in asociatia extremista de dreapta Thüringer Heimatschutz.

Servicul numit infirma insa informatia conform careia fostul angajat, suspendat in 2006, s-ar fi aflat intr-un Internetcafe din Kassel, cu putin inainte de impuscarea patronului turc al cafenelei.

Cazuri de crima sau atentate cu motivatie politica de extrema dreapta au mai fost in Germania postbelica. A mai fost si RAF, Rote Armee Fraktion, care insa milita si teroriza pentru palierul politic opus. Ceea ce surprinde acum este presupusa activitate structurata, desfasurata pe parcursul unui interval de timp lung, de peste un deceniu, de catre o „trupa de lupta” amenajata „in subteran”. Si cum de n-a fost ea depistata, in ciuda numarului mare de informatori infiltrati in mediile suspecte, ca si a tehnicii ultra-moderne de supraveghere?

Ministrul german al Justitiei, Sabine Leutheusser- Schnarrenberger, a spus ca structurile institutiei pentru protectia Constitutiei trebuie sa fie reevaluate. „Exista o retea extremista de dreapta, mai clar ancorata in Germania decat s-a presupus pana acum?” intreaba retoric ministrul liberal al Justitiei.

Atat la nivel federal, cat si de landuri, s-a avansat ideea unor structuri ale statului mai eficiente, care sa poata reactiona mai prompt la teroarea neo-nazista Concret, politicul german mai analizeaza si sansele unei interdictii prin lege a partidului de extrema dreapta Nationaldemokratische Partei Deutschlands – Die Volksunion (NPD).

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro