Thailanda a lansat atacuri aeriene de-a lungul graniței sale cu Cambodgia

Armata Regală Thailandeză a anunțat luni că a lansat atacuri aeriene de-a lungul graniței sale cu Cambodgia, în urma unor ciocniri în urma cărora doi dintre soldații tailandezi au fost uciși și alți patru răniți.

Cambodgia susține că atacul a fost lansat de Thailanda și spune că nu a ripostat.

Ambele țări s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului de încetare a focului mediat de Malaezia și președintele american Donald Trump.

Reamintim că o dispută asupra frontierei dintre Thailanda și Cambodgia a dus în iulie la un război de cinci zile, soldat cu moartea a cel puțin 48 de persoane și strămutarea a aproximativ 300.000.

Originea conflictului

Conflictul a fost o escaladare a unei dispute teritoriale de lungă durată între Thailanda și Cambodgia, care își are rădăcinile în tratatele franco-siameze din 1904-1907, care au definit granițele dintre Regatul Siam (Thailanda modernă) și Indochina colonială franceză (Cambodgia, Laos și Vietnamul modern). Disputa este centrată în principal în jurul zonei din apropierea Templului Preah Vihear din secolul al XI-lea. Hărțile, întocmite de cartografi francezi, s-au abătut de la linia de cumpănă a Munților Dangrek în anumite zone, în special în jurul Preah Vihear, care era reprezentat pe hartă ca fiind situat în Cambodgia. Thailanda susține că aceasta a fost o eroare de hartă și că textul tratatului sugera că templul se afla pe teritoriul thailandez.

După ce Cambodgia și-a câștigat independența în 1953, forțele thailandeze au ocupat templul, iar Cambodgia a adus disputa la Curtea Internațională de Justiție (CIJ). În 1962, CIJ a decis că Preah Vihear se află pe teritoriul cambodgian, argumentând că Thailanda a acceptat harta și nu a obiectat oficial la aceasta timp de decenii.

Cu toate acestea, terenul înconjurător a rămas contestat din cauza faptului că hotărârea CIJ nu a demarcat explicit granița. Disputa a reaprins în 2008, când Cambodgia a inclus cu succes Preah Vihear pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Guvernul Thailandei a susținut inițial candidatura; cu toate acestea, oponenții naționaliști au acuzat guvernul că a cedat teritoriul thailandez.

Ulterior, țara a contestat includerea în lista monumentelor, argumentând că aceasta implică suveranitatea cambodgiană asupra terenului înconjurător, pe care Thailanda îl revendică. Acest lucru a pregătit scena pentru o serie de conflicte la frontieră din 2008 până în 2011, inițial în jurul templului Preah Vihear. În 2011, un conflict a izbucnit în jurul altor două temple antice, revendicate de ambele națiuni. Luptele din 2011 au determinat o mediere internațională și s-au încheiat cu un armistițiu în mai 2011, iar în decembrie 2011, ambele țări și-au retras trupele din zonele disputate din apropierea orașului Preah Vihear.

Pe 24 iulie 2025, disputa dintre Thailanda și Cambodgia la frontieră a escaladat, devenind cea mai gravă confruntare dintre cele două țări din ultimul deceniu. După o perioadă de calm relativ, tensiunile au început să crească în mai 2025 și au explodat în iulie, în urma unei serii de incidente. După cinci zile de lupte, cele două părți au convenit asupra unui armistițiu pe care fiecare țară o acuză pe cealaltă că nu îl respectă.

Acordul de încetare a focului a fost mediat de prim-ministrul malaezian Anwar Ibrahim, care a găzduit discuțiile în calitate de președinte al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), alături de Statele Unite și China. Intervenția președintelui american Donald Trump a fost cea care a determinat guvernul thailandez, inițial reticent în a accepta medierea, să accepte discuțiile, deoarece Trump amenințase că va îngheța discuțiile comerciale cu ambele țări „până când luptele se vor opri” și avertizase ambele națiuni că se confruntă cu un tarif de 36% la exporturile către SUA în lipsa unui acord.

Conflictul a stârnit reacții rapide din partea ASEAN, principalul susținător al Cambodgiei, China, și a SUA, aliatul Thailandei prin tratatul de apărare. Diplomații americani și chinezi au lucrat alături de ASEAN, ambele semnalând că continuarea ciocnirilor este inacceptabilă. Prim-ministrul Cambodgiei, Hun Manet, a recunoscut eforturile Chinei, mulțumindu-i totodată lui Trump pentru sprijinul său. Prim-ministrul thailandez interimar, Phumtham Wechayachai, i-a mulțumit, de asemenea, lui Trump, recunoscând rolul său în facilitarea armistițiului.

Cambodgia a solicitat, de asemenea, urgent o reuniune a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (CSONU). CSONU s-a întrunit pe 25 iulie 2025, într-o sesiune cu ușile închise, iar toate cele 15 state membre au îndemnat ambele părți să dezescaladeze tensiunile, să dea dovadă de maximă reținere și să rezolve disputa pe cale pașnică. CSONU a încurajat, de asemenea, ASEAN să faciliteze o rezoluție și a sprijinit eforturile de mediere ale Malaeziei.