Tot inainte!

Prabusirea se produce abrupt, pe toate etajele. Cand i-ati auzit vorbind de „inghetarea preturilor” la alimente, n-ati avut neplacuta senzatia de cadere in trecut? Nu v-ati amintit brusc de mercurial, de Alimentara, de planul cincinal? Mercurialul, pentru cine nu-si aminteste, era pretul fixat de statul comunist zarzavagiilor din piata, cum ar veni contra speculantilor. Doar prin Rusia lui Putin mai supravietuiesc in zilele noastre imagini cu bravii conducatori navalind prin magazine pentru a dicta preturile la kilul de rosii sau litrul de lapte.

Poate in Cuba sau Venezuela mai gasim lozinci impotriva exploatatorului capitalist, de tipul celor lansate azi in Romania de strategii Guvernului Ponta: „hypermarketul este inamicul public nr 1”, noul dusman care suge sangele poporului.

Nu vi se pare ingrozitor ca, dupa 25 de ani de la caderea comunismului, la opt ani de la intrarea in UE, in Romania un guvern catarat pe culmile populismului si demagogiei vorbeste despre inghetarea preturilor in hipermarketuri, dupa ce in ultimii doi ani, PSD si trompetele din presa au lansat lozincile de mare succes proletar „Mandri ca suntem romani” si „Romania nu e colonie occidentala”?

Piata libera – macar cu atat am ramas de la cursurile de economie – se regleaza pe baza cererii si ofertei, nu prin preturi dictate politic in urma unor controale fara nici o baza legala. In locul lanturilor de retail luate la ochi de Guvern, nu l-as primi pe ministrul Agriculturii sa tina predici despre controlul preturilor. Sa o faca in Rusia, in Cuba unde vrea, dar nu intr-o tara UE. Mai mult, l-as intreba in baza caror atributii efectueza „controale”, „verificari la raft” in vederea scaderii preturilor, amenintand in caz contrar cu interventia in forta a statului. Eventual, in caz de insistenta, l-as invita la un proces pentru abuz in functie.

Socialistii lui Gyurcsany au procedat exact la fel in Ungaria acum zece ani, cand guvernul de la Budapesta a scazut TVA-ul. Au navalit peste magazine cu institutiile de forta si au facut spectacol mediatic in anul preelectoral. Asadar, reteta nu e noua, s-a mai folosit in Estul Populist, dar e ingrozitor de proasta, n-are de-a face cu lumea civilizata si duhneste a nostalgii comuniste, cand „partidul stat” si „tatucul natiunii” erau in tot si toate.

In treacat fie spus, ca efectul electoral sa fie cat mai mare, Guvernul Gyurcsany a initiat functionarea unor asa numite „comandouri de preturi” cu angajati de la protectia consumatorilor si alte organe de control, totul transmis cu mare tam-tam la tv. Socialistii au castigat lejer alegerile, dupa care a venit potopul.

Colegul Cristian Pantazi a numit ce se intampla „orbanizarea economiei”, dar e ceva mai mult decat importarea unor retete ultrapopuliste de la Viktor Orban sau de la socialistii maghiari.

Romania se indreapta catre izolationism economic cu pasi repezi, se scufunda intr-o atmosfera anti-investitori straini, autarhica. Asta inseamna cel putin un deceniu de condamnare la baltire, la nationalizarea saraciei de catre o mica nomenclatura pusa pe alungat „straini” din tara.

Pana si lupta anti-coruptie este vazuta de marii moguli, ca Sebastian Ghita, in cheie conspirationista, ca o vasta operatiune de distrugere a „capitalului autohton”. Acest filon anti-occidental de sorginte securista a facut ravagii la inceputul anilor 90, tinand la distanta capitalul strain, sub lozinca de mare efect public „Nu ne vindem tara”.

Cinismul si demagogia ating insa culmi greu de imaginat in aceste zile. Aruncati o scurta privire catre „producatorul autohton”, cel pe care PSD il plange cu lacrimi de crocodil la televizor. De la 1 mai, nici un zarzavagiu nu mai poate vinde in piata fara noile certifiate de producator, un cosmar birocratic de nedescris, inutil si absurd. In plus, noile reguli sunt complet nefunctionale, deoarece noile formulare n-au fost tiparite, n-au ajuns la toti producatorii care, fireste, risca sanctiuni. Pe scurt, Guvernul „de stanga” face tot ce poate sa omoare micul producator, sa-l sufoce cu hartii si birocratie, chestii care peste tot in lume produc blocaje, timp pierdut, nervi si ingrozitor de multa coruptie.

Uitati-va mai bine cine distruge „capitalul autohton”, cu legi nepredictibile, cu un ANAF dezlantuit pe „bacsis”, cu oameni de afaceri impovarati de taxe, jumuliti de un stat corupt si obligati in fiecare zi la evaziune, cum avea sa recunoasca acum cativa ani intr-un acces de sinceritate insusi seful BNR.

Nu vi se pare straniu ca un guvern pretins de stanga sa vare mana in buzunarul unor chelneri amarati sau baieti de pravalie pentru a le impozita bacsisul, in timp ce de milioanele de euro asteapta de ani buni sa fie confiscate de la marii corupti, cu sentinte definitive de recuperare a prejudiciului care azi maine se vor prescrie si ele? In treacat fie spus, in fiscal prescrierea creantei opereaza dupa cinci ani, asa ca vom intalni curand cu borfasi fericiti ca mai au putin si raman cu banii furati.

Pe acest fundal imbacsit de populism si manipulari sinistre se produce insa cel mai revoltator fenomen. Penalii din parlament fac legea lor, la vedere, in dispretul cetatenilor. Borfasii Romaniei pregatesc anihilarea justitiei, avand complicitatea premierului Ponta, altfel mare adversar al hypermarketului hraparet, dar si a opozitiei, paralizata la randul ei de groaza anchetelor.

Nu trece o zi fara un nou proiect de mutilare a legilor penale, fara noi amenintari la adresa procurorilor si judecatorilor, fara noi atacuri la justitie. Asa ceva nu poate fi conceput nicaieri in UE fara ca oamenii sa iasa in strada pentru a se apara, in caz ca ajung sub asaltul borfasilor, cum se intampla azi la noi.

Acesta este ultimul etaj prabusit, dupa colapsul presei si societatii civile: clasa politica facuta praf si pulbere. Presa, cu mici exceptii, s-a aliniat in spatele politicienilor. Parca niciodata n-a fost atat de controlata ca acum. Nici unii, nici altii nu mai lucreaza lucreaza demult, din pacate, in interesul cetatenilor. Si-au dat mana, cu totii, pentru a se apara de procurori, pentru a bloca anchete, pentru a fugi de inchisoare, in fine, pentru a-si salva pielea si banii furati in ultimul sfert de veac.

Nu va faceti iluzii, pe aproape nimeni din establishment-ul politic de azi nu se mai poate conta. Romania are nevoie de o resetare. Altfel, ei vor merge tot inainte, iar noi – tot inapoi.

P.S. Intru totul de acord cu observatia lui Ioan Stanomir, facuta pe Facebook: „Am citit randurile lui Mircea Cartarescu legate de intronizarea lui Nicolae Breban la ICR, sub obladuirea lui Radu Boroianu. restauratia culturala o dubleaza pe cea politica. ICR ul de astazi este ruina ICR ului de dinainte de 2012. un adapost pentru veleitari si resentimente”