Trei scenarii ale alegerilor din SUA ar putea conduce la o dispută îndelungată și periculoasă

În ajunul celor mai importante alegeri prezidențiale din lume, există pericolul unei grave crize instituționale în Statele Unite. Totul va depinde de natura rezultatului urnelor.

În ciuda suspiciunilor lăsate de alegerile din 2016 cu privire la sondajele de opinie, datele referitoare la intenția de vot arată cu tărie că Donald Trump va pierde din nou la votul popular.

Republicanul va avea nevoie de Colegiul Electoral pentru a rămâne la putere. Chiar și așa, cu excepția unei răsturnări istorice, este mai probabil să piardă și acolo. Aspectul crucial este să se ştie în ce fel.

Dacă Joe Biden va câştiga lejer la Colegiul Electoral, pe baza unei marje ample în mai multe state-pendul, nu ar trebui să existe vreo problemă. Trump va pretinde că s-a produs o fraudă și nu va recunoaște rezultatul, dar nu poate face prea mult împotriva democrației americane.

O victorie strânsă a lui Biden schimbă povestea. Aceasta presupune nu numai scenariul catastrofal din 2000, când rezultatul a depins de sute de voturi în Florida, ci și posibilitatea unui triumf serios la Colegiul Electoral – susținut doar de mici marje în state, ca în 2016 – sau ceva cumva apropiat de realegerea lui George Bush în 2004, decisă cu 118.000 de voturi în Ohio.

În cele trei scenarii, există șansa unei dispute îndelungi și periculoase, purtate în instanțele și legislativele din cadrul statelor, care va ajunge la o Curte Supremă hegemonizată recent de republicani, după numirea judecătoarei desemnate de Trump, Amy Coney Barrett.

Mai multe pot fi obiectele acestui război, dar nimic nu tinde să depășească votul prin poștă. Potrivit US Election Project al Universității din Florida, peste 91 de milioane de cetățeni au solicitat buletinele de vot în acest an, 66,7% din totalul voturilor din 2016.

Chiar dacă mulți dintre acești alegători votează personal anticipat, așa cum o fac deja, numărul de voturi prin poștă va fi inedit, de ordinul a câtorva zeci de milioane, și va atârna serios în favoarea lui Biden.

Disperat să rămână la președinție, Trump va lupta cu înverșunare pentru a anula cât mai multe voturi de acest fel, pe baza unor teorii absurde ale conspirației.

În termeni practici, campania sa se va folosi de aspectele tehnice – diferențe minime la semnături și adrese, probleme cu martorii, erori la plicuri și trimiterile poştale – ajutată de reguli confuze care pot fi încă modificate de justiţie.

Rămâne de văzut cum va reacționa Biden dacă Trump va merge până la capăt. În 2000, criza s-a încheiat nu atunci când Curtea Supremă a ordonat oprirea numărătorii în Florida, ci în clipa în care Al Gore i-a acordat victoria lui Bush, renunţând la transferarea disputei în Congres, arbitrul final al alegerilor prezidențiale.

Acum vremurile sunt diferite, începând cu metodele Partidului Republican al lui Trump, la ani-lumină de cel al lui Bush. Într-un context atât de polarizat, este greu de închipuit că democrații ar fi de acord cu anularea a sute de mii de voturi.

Un scenariu dramatic ca acesta va reprezenta un adevărat test de foc pentru anacronismul instituțional american, căruia îi lipsesc încă organisme nepolitizate și specializate în judecarea disputelor electorale la nivel federal și al fiecărui stat.

Rămâne să ţinem pumnii pentru ca SUA nu fie nevoite să cadă în prăpastie pentru ca reformele urgente ale sistemului său politic să aibă loc, protejând țara și lumea de un abis asemănător lui Trump în viitor. Folha Online, (preluare Rador).