Trei sferturi dintre români, îngrijorați de războiul din Ucraina, arată un sondaj Inscop. Două motive principale ale anxietății cetățenilor

Peste trei sferturi dintre români consideră că războiul dus de Rusia în Ucraina ne afectează țara, cei mai mulți fiind îngrijorați de extinderea conflictului și de efectele economice, potrivit unui sondaj INSCOP Research.

„75% dintre români consideră că războiul din Ucraina afectează România în foarte mare și destul de mare măsură. Opiniile sunt distribuite omogen printre diversele grupuri socio-demografice, ceea ce arată că implicațiile conflictului declanșat de Rusia sunt resimțite profund de populația României”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP.

Un procent de 39.6% dintre respondenți cred că războiul din Ucraina afectează România în foarte mare măsură, iar 35.3% în destul de mare măsură.

Două efecte ale războiului care îngrijorează românii

„Starea de anxietate a cetățenilor este provocată în principal de două efecte: siguranța țării în condițiile riscului de extindere a conflictului, respectiv criza economică (prețurile la energie, inflația)”, a subliniat Ștefureac.

„Votanții PSD, femeile, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, locuitorii din București și marile orașe și persoanele cu educație superioară sunt mai preocupate de riscul de extindere a conflictului, în timp ce votanții AUR, tinerii de 18-29 de ani, persoanele cu studii primare, locuitorii din mediul rural și angajații la stat sunt mai preocupați decât media populației de implicațiile economice ale războiului (inflație, prețuri la energie, criză economică”, a adăugat el.

Întrebați ce îi preocupă cel mai mult în legătură cu războiul din Ucraina, 43.5% dintre români menționează siguranța României și riscul extinderii conflictului, 36.2% criza economică (prețuri la energie, inflație), 8.5% stabilitatea Uniunii Europene și a NATO, 7.5% situația refugiaților ucraineni din România. 0.7% indică altceva, iar 3.7% nu știu sau nu răspund.

• Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.