Trimestre în loc de semestre? Dragoș Iliescu: Are foarte mult sens să îți gândești anul școlar în jurul vacanțelor, nu văd decât aspecte pozitive / Cum este organizat anul școlar în alte state

„Are foarte mult sens să îți gândești anul școlar în jurul vacanțelor, iar dacă de aici ies trei trimestre, nu văd decât aspecte pozitive”, a afirmat pentru HotNews.ro profesorul Dragoș Iliescu, directorul Școlii Doctorale de Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București, după ce ministrul Educației a anunțat că propune revenirea la o structură a anului școlar bazată pe trimestre, în loc de semestre.

În opinia lui Iliescu, fondator al platformei de evaluare Brio.ro, nu trebuie să ne îngrijorăm că trei în loc de două cicluri școlare pe an ar duce la mai multe evaluări, afirmând însă că, pentru a combate anxietatea elevilor față de testare, trebuie discutat „cum anume facem evaluarea pentru a fi privită nu ca o amenințare, ci ca pe o etapă naturală și benefică în educație.”

Redăm discuția cu Dragoș Iliescu:

Ministrul Educației propune revenirea la trimestre, la care s-a renunțat în 1998 pentru a se trece la structura pe semestre. Este în opinia dvs o idee bună?

Dragoș Iliescu: Felul în care a a fost justificată această trecere este foarte lucid. Este fundamentat pe date și pe un fenomen greu de contrazis. Anume: vacanțele atrag după sine pierderi în învățare. Știm că pierderea este din păcate masivă după vacanță mare, dar și vacanțele mai scurte aduc pierderi. Copiii se dezangajeaza față de școală și materie, iar studiile arată că dacă luăm un eșantion de copii și îi măsurăm de 2 ori din perdspectiva competențelor școlare, o dată în ultima zi de școală și o dată în prima zi a următorului an, regresul poate fi cuprins în medie undeva între 12 și 20%.

Fiecare mini-ciclu școlar de pe parcursul unui an (semestru, trimestru, orice ar fi), are un tipic. Acele prime zile, eventual primele săptămâni, sunt ca și cum întreaga școală ar trage aer în piept. Se începe de regulă cu o evaluare de nivel, se fac recapitulări, se consolidează materia din mini-ciclul anterior. Și se întâmplă asta cu o bucată de materie relativ redusă, după o vacanță, adică după un declin. Are foarte mult sens să faci asta, pentru că în acest fel contrabalansezi pierderile apărute pe parcursul vacanței.

Ce se întâmplă când vacanță este în mijlocul semestrului? Din prima zi de școală se continuă materia: nu mai evaluăm nimic din urmă, nu mai recapitulăm, nu mai contrabalansăm regresul, căci avem lucruri de făcut, suntem în mijlocul materiei, nu?

Deci da, cred că are foarte mult sens să îți gândești anul școlar în jurul vacanțelor, iar dacă de aici ies trei trimestre, nu văd decât aspecte pozitive.

(…) Cred că știm care sunt vacanțele care apar în mod natural: pe lângă vacanță mare avem sigur vacanțele de sărbători: Crăciun și Paște. În jurul lor e posibil să gândim trimestre relativ echilibrate ca lungime.

Alte sisteme școlare care lucrează cu astfel de mini-cicluri lungi, adică 2 semestre, că de ex. sistemul britanic, recunosc asta și își fixează semestrele tot în jurul vacanțelor, punând vacanțele mai scurte în „mid-term” și având examene înainte și după vacanță și recapitulări și la jumătatea semestrului, imediat după vacanța de mid-term. În practică, e ca și cum ar avea nu 2, ci 4 mini-cicluri în decursul unui an.

Ministrul Educației a vorbit despre faptul că de atunci (de la trecerea la semestre) a existat un declin al calitățîi sistemului de învățământ și a crescut abandonul școlar. Se poate face această corelare?

Dragoș Iliescu: Nu am date pentru a comenta această legătură, din păcate.

Concret, trei trimestre ar presupune mai multe evaluări – trei teze în loc de două și, posibil, mai multe note într-un timp mai scurt pentru a se putea face trei runde de medii, în loc de două. Ce înseamnă asta pentru elevi? Este un lucru bun că vor fi evaluați mai des?

Dragoș Iliescu: Evaluarea are efecte benefice asupra învățării, căci informează cu privire la starea elevului, la progresul obținut, la posibilele lacune și zone în care e nevoie de dezvoltare suplimentară etc. Deci nu m-aș îngrijora în nici un fel de faptul că 3 în loc de 2 mini-cicluri școlare pe an ar atrage după sine mai multă evaluare.

Ați vorbit într-un podcast despre faptul că 30% dintre elevi suferă tocmai de anxietatea de testare. Am discutat la rândul meu cu psihologi școlari care mi-au vorbit despre faptul că, în special după școala online, tot mai mulți elevi suferă de anxietatea de performanță. Revenirea la trei teze i-ar afecta și mai mult? Sau dimpotrivă, faptul că tezele vor fi mai dese ar putea lua din presiune?

Dragoș Iliescu:Existența anxietății de testare nu este un motiv pentru a nu face testare sau evaluare. E ca și cum am spune că existența anxietății de înălțime ar fi un argument să nu mai construim blocuri înalte.

Existența anxietății de testare este un argument privind necesitatea unei discuții despre (a) ce facem pentru a-i susține pe elevii care dezvoltă această problema (de exemplu prin consiliere) și (b) cum anume facem evaluarea pentru a fi privită nu ca o amenințare, ci ca pe o etapă naturală și benefică în educație.

Ce alte state folosesc sistemul de trimestre și structurile școlare întâlnite în Europa

Structura pe semestre este cea mai comună în statele europene, de exemplu, însă, potrivit lui Iliescu, există și trimestre în Canada, Norvegia sau Spania.

În Germania, Franța sau Olanda, anul școlar este împărțit chiar în mai multe intervale, ne-a mai precizat acesta.

În general, împărțirea ține cont de vacanțele școlare, după cum arată Raportul Eurydice care analizează structura școlară nu face referire la trimestre și semestre, însă arată structura școlară și vacanțele elevilor, atât la primar cât și la gimnaziu și liceu, din 37 state europene pentru anul școlar 2021-2022.

Astfel, majoritatea statelor au vacanțele distribuite astfel:

– o vacanță toamna (în luna octombrie sau luna noiembrie);

– vacanța de Crăciun și Anul Nou:

– o vacanță de iarnă în general în februarie, dar uneori și în martie și chiar în ianuarie; această vacanță are o durată de la trei zile până la două săptămâni, în medie, în funcție de stat dar și de regiunile diferite dintr-o țară (precum Germania, Suedia, Elveția, Slovacia, Franța, Cehia etc).

– vacanța de Paște/vacanța de primăvară;

– vacanța de vară.

Raportul Eurydice cu structura anului școlar 2021-2022 din statele europene poate fi consultat aici.

Revenirea la sistemul cu trimestre – Ce spune ministrul Educației

Ministrul Sorin Cîmpeanu a afirmat luni seară că Ministerul Educaţiei a fost cel care a propus revenirea la trimestre în structura anului şcolar, dar că urmează un proces de consultare şi de dezbatere pe această temă. Cîmpeanu a menţionat că, din 1998, de când au fost introduse semestrele, calitatea învăţământului a scăzut şi a crescut abandonul şcolar.

Întrebat la Digi24, dacă sigur vor fi introduse trimestrele în structura anului şcolar de anul viitor, Sorin Cîmpeanu a explicat că aşteaptă punctul de vedere al specialiştilor.

”Nu. Sigur este propunerea Ministerului Educaţiei. Am spus că vom avea un proces de consultare şi de dezbatere bazat pe ceea ce aştept să primesc de la Institutul de Ştiinţele Educaţiei, de la experţi în ştiinţele educaţiei cu privire la modalităţile în care putem îmbina această formă care se pliază perfect peste prdagocia modernă, module de învăţare, de 6-8 săptămâni, în alternanţă cu săptămâni de repaus, care schimbarea de formă trebuie să fie dublată de o schimbare de fond.
Este vorba de partea de evaluare de care avem atât de mare nevoie. Astăzi, spre exemplu, aproape toată ziua am petrecut-o cu colegii care au competenţe în domeniu pentru a vedea ce putem face pentru standardizarea evaluării. Sunt câteva soluţii pe care deja le-am identificat, avem nevoie şi de alte soluţii care să vină în paralel cu această nouă formă de organizare care, având 5 vacanţe, dintre care trei sunt poziţionate foarte clar, este vorba de vacanţa sărbătorilor de iarnă, de vacanţa sărbătorilor Pascale şi de vacanţa de vară, intercalate cu o săptămână de vacanţă în luna octombrie pentru toţi elevii şi o săptămână de vacanţă în luna februarie pentru toţi elevii. Deci iată, cinci vacanţe”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Întrebat ce alte motive ar fi pentru reintroducerea trimestrelor, în afară de vacanţe, Cîmpeanu a explicat că este vorba despre alternanţa între modulele de învăţare şi perioada de repaus.

„În al doilea rând este vorba de o pliere pe realităţile existente la nivelul calendarului. Am putea să avem o vacanţă de 17-18 zile în iarnă, anul ăsta elevii au avut o vacanţă mai scurtă decât ar fi meritat, în iarnă, din cauze ce vin din trecutul generat de criza sanitară. Am putea avea o vacanţă de 12 zile care să cuprindă şi sărbătorile Pascale catolice şi sărbătorile ortodoxe. Am putea, de asemenea, să avem şi vacanţa din februarie şi vacanţa din octombrie.
O modalitate de evaluare care să ne permită evaluarea pierderilor suferite pe parcursul acestei perioade de criză, care să ne permită să vedem progresul elevilor o evaluare nu numai sumativă, ci şi formativă, este absolut necesară. Forma exactă în care vom propune aceste lucruri va fi făcută în cel mai scurt timp de către experţi în ştiinţele educaţiei”, a declarat Cîmpeanu.

Întrebat, de asemenea, dacă a fost o greşeală trecerea la semestre, ministrul Educaţiei a precizat că din 1998 s-a observat o calitate mai slabă a sistemului de învăţământ.

”Am început cu semestre în 1998. Nu ştiu dacă este o coincidenţă sau nu, dar din 1998, calitatea sistemului de învăţământ a scăzut şi a scăzut continuu, din păcate. Tot de atunci, am avut o rată de promovare mică la examenele naţionale. Tot de atunci a început să crească puternic şi abandonul şcolar. Nu ştiu dacă e o simplă coincidenţă, repet, aştept analiza făcută de specialişti” – ministrul Educației.

Citește pe această temă:

Trimestre în loc de semestre? Dragoș Iliescu: Are foarte mult sens să îți gândești anul școlar în jurul vacanțelor, nu văd decât aspecte pozitive / Cum este organizat anul școlar în alte state

Ce alte state folosesc sistemul de trimestre și structurile școlare întâlnite în Europa

Revenirea la sistemul cu trimestre – Ce spune ministrul Educației

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen