Tudor Chirilă și Cojo au lansat piesa „Generații”, un dialog tată-fiu despre încredere, la invitația BCR

Ce se întâmplă când două generații, cu experiențe, frici și limbaje diferite, decid să-și vorbească sincer? „Generații”, noua piesă semnată de Tudor Chirilă și Cojo, pornește exact de aici: dintr-o conversație care, de cele mai multe ori, rămâne nespusă.

Tudor Chirilă, un artist recunoscut de toate generațiile și el însuși membru al generației X (cei născuți în anii 1970), și Cojo, un artist emblematic al generației Z (tinerii născuți după 1997), au fost aduși împreună de BCR pentru a promova un dialog tată–fiu despre încredere, vulnerabilitate și încercarea de a-și repara relația.

În spatele acestei colaborări, apare și miza mai mare: conversația despre încredere în tinerii din ziua de azi, susținută inclusiv prin hub-urile ZBOR.

Noua piesă este inspirată din „18 ani”, nu interpretează originalul, folosindu-i emoția pentru a deschide un dialog între generațiile de părinți și tineri care au experiențe de viață și perspective diferite asupra emoțiilor, fricilor și încrederii. În acest context, combinația Tudor Chirilă – Cojo devine un exercițiu de conversație între generații, nu doar o întâlnire muzicală.

De la „18 ani” la „Generații”: când mesajul e pus sub semnul întrebării

Versurile melodiei „18 ani” au reprezentat, încă de la lansare, o declarație de libertate și încredere în sine. De data asta, în „Generații”, se întâmplă o nouă construcție care aduce în prim-plan o întrebare: cât de mult se ascultă, de fapt, generațiile între ele atunci când vine vorba despre frici, curaj sau nevoia de validare?

Tudor Chirilă și Cojo reunesc două perspective distincte într-un dialog tată–fiu, care scoate la iveală tensiuni și adevăruri pe care, de multe ori, părinții și copiii nu și le spun. Piesa imaginează un schimb surprinzător, în care cele două voci se contrazic, își reproșează pe alocuri mentalitățile, dar ceea ce îi aduce împreună este nevoia de a fi auziți și înțeleși.

În piesă, Tudor joacă rolul unui tată care vine cu o experiență de viață pragmatică, cu rețineri emoționale formate în timp și cu regrete nemărturisite. Cojo este fiul care trăiește intens emoțiile prezentului și vorbește direct și curajos despre propriile vulnerabilități. Nu e doar o diferență de vârstă: e o diferență de reflexe emoționale și de feluri de a numi lucrurile.

De ce BCR a mizat pe muzică pentru conversația despre încredere

Pentru BCR, melodia reprezintă o continuare firească a conversației naționale despre încrederea în tinerii din ziua de azi, fiind totodată un apel la apropiere și la nevoia de a găsi înțelegere dincolo de diferențele de vârstă sau mentalitate.

„Ce vedem în huburile ZBOR, zi de zi, este că tinerii au nevoie de încredere și de mentori care să fie acolo pentru ei. Iar muzica are o forță extraordinară de a deschide exact acest tip de dialog între generații. Adolescența, frica, curajul și nevoia de validare nu țin cont de generații”, a explicat Nicoleta Deliu Pașol, Director Comunicare & CSR al BCR.

În logica proiectului, muzica devine un fel de teren comun. Nu uniformizează diferențele, ci le face vizibile și le pune într-o formă pe care oamenii o pot asculta fără să simtă că intră direct într-o dezbatere.

„Când ne-am gândit la această colaborare, ne-am gândit la dialog. La un moment în care două generații diferite, în aparență, pot vorbi poate pentru prima dată despre ce a fost greu, despre ce doare, despre ce nu s-a spus niciodată. Pentru noi, acesta este sensul mai larg al conversației despre tinerii din ziua de azi. Nu să-i explicăm, nu să-i corectăm, ci să-i ascultăm, să le înțelegem realitatea și să le dăm puterea încrederii în sine”, a mai spus Nicoleta Deliu Pașol, Director Comunicare & CSR al BCR.

Cojo: „Copii – părinți, e important să învățăm să ne ascultăm înainte de orice”

Din partea generației Z, Cojo pune accentul pe ideea de ascultare înainte de verdict și pe felul în care încrederea în sine se construiește în timp, în funcție de cât de mult au fost ascultate nevoile unui om.

„Eu sper ca piesa asta să mai contribuie puțin la procesul ăsta de a ajunge în cele din urmă să deschidem acest dialog în masă. Copii – părinți, e important să învățăm să ne ascultăm înainte de orice. Cea mai sinceră formă de exprimare a sentimentelor cu cea mai “pe față” intenție și, fără să ne punem unii deasupra celorlalți în dialog, cred că poate rezolva enorm de multe probleme pe care le întâlnim azi în societate, iar schimbarea asta pornește de la copii către adulți întodeauna. Când ne întrebăm de ce sunt tinerele generații atât de «deconectate» de noi, ar trebui să ne întrebăm mai mult «noi cât am făcut să ne conectăm cu ei? ». Încrederea în sine nu e o revelație mistică sau un dar ezoteric, ea își are bazele în cât de mult i-au fost ascultate nevoile omului în cauză și cât de mult s-a muncit la a-l asculta cineva, înainte de a-l pune să asculte și el la rândul lui. Dacă adulții sunt atât de maturi pe cât spun, ar trebui, deci, să fie mai stăpâni pe cine lasă primul de la el, drept exemplu ca și celălalt să facă asta. Fiindcă oricum până la urmă, dacă te deranjează ceva la copilul tău, cel mai probabil acel lucru te deranjează întâi de toate la tine”, declară artistul Cojo.

Ce arată studiul despre încrederea în sine a generației Z

„Generații” s-a născut din nevoia de a asculta cu adevărat tinerii din ziua de azi și de a aduce generațiile la aceeași masă, prin dialog și încredere. Piesa vine în completarea celui mai mare studiu despre modul în care generația Z își construiește încrederea în sine. Cercetarea, realizată de Cult Market Research la inițiativa BCR, evidențiază rolul familiei, al comunităților și al experiențelor de viață în formarea stimei de sine, dar și contradicțiile cu care se confruntă tinerii.

Familia rămâne un reper central pentru aproape jumătate dintre respondenți, cu 41% dintre tinerii intervievați care admit că în cadrul familiei își pot dezvolta cel mai mult încrederea în sine. Părinții sunt indicați ca principali susținători de 28% dintre respondenți, la același nivel cu partenerul de viață, ceea ce arată că atât relațiile de sprijin, cât și cele de cuplu au un rol decisiv în modelarea stimei de sine.

ZBOR: spațiul „între școală și acasă”, unde dialogul are loc în practică

Prin ZBOR, rețeaua națională de hub-uri pentru tineri, BCR a adus împreună zeci de mii de tineri, părinți și mentori care au vorbit despre încredere, diferențe, efort și nevoia de a se înțelege unii pe alții. La doar un an de la lansare, ZBOR a devenit una dintre cele mai dinamice și mai complete rețele dedicate tinerilor din România, cu spații active în 9 orașe: Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Ploiești, Târgu Jiu, Baia Mare, Vaslui și Timișoara.

Până în prezent, peste 67.000 de tineri au participat la mai mult de 5.000 de evenimente organizate în spațiile ZBOR, alături de 250 de ONG-uri și 50 de companii partenere, care au contribuit la crearea unor experiențe relevante pentru comunitățile locale de tineri.

Prin ZBOR, BCR introduce în România conceptul de spațiu terțiar, un loc între școală și acasă, unde tinerii pot socializa, colabora și accesa resurse pentru dezvoltare personală.

Articol susținut de BCR