Tusk, semnal de alarmă pentru Europa, după ce Trump a spus ca se va ocupa de Groenlanda în 20 de zile: „Altfel, suntem terminați”

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a făcut luni apel la țările Uniunii Europene să „rămână mai unite ca niciodată”.

Intervenția militară a Washingtonului în Venezuela a reaprins temerile pentru Groenlanda, pe care Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește să o anexeze, având în vedere poziția sa strategică în Arctica.

Îndemnul lui Tusk vine în contextul în care SUA au lansat atacuri în Venezuela pentru a-l captura pe liderul de la Caracas, Nicolas Maduro, ocazie cu care președintele american a reiterat acest obiectiv, comentează Politico.

De altfel, este o ambiție exprimată pentru prima dată în 2019, în timpul primului său mandat prezidențial, conform Reuters.

Premierul polonez a emis un avertisment grav cu privire la viitorul Europei, afirmând că continentul este „terminat” fără unitate, după o săptămână în care s-au înregistrat fracturi în pozițiile țărilor UE cu privire la politica externă.

Europa nu va fi luată „în serios”

Tusk, un centrist pro-european, a scris luni pe rețelele de socializare că Europa nu va fi luată „în serios” dacă este „slabă și divizată: nici dușmani, nici aliați”.

„Este deja clar acum. Trebuie să credem în sfârșit în propria noastră forță, trebuie să continuăm să ne înarmăm, trebuie să rămânem uniți ca niciodată”, a spus el. „Unul pentru toți și toți pentru unul. Altfel, suntem terminați”.

Avertismentul lui Tusk a venit după ce președintele american Donald Trump și-a reînnoit amenințările de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriul danez autonom pe care îl râvnește de mult timp.

„Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională”, a declarat liderul american reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică.

„Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni. Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”, a adăugat el, fără a oferi mai multe informații despre ceea ce a vrut să spună.

Temeri privind preluarea Groenlandei

Operațiunea dramatică a stârnit temeri în Europa că Washingtonul ar putea încerca să preia Groenlanda, determinând-o pe prim-ministrul danez Mette Frederiksen să reacționeze ferm.

Anexarea insulei arctice „nu ar avea absolut niciun sens”, a declarat ea duminică, iar țările nordice Norvegia, Finlanda și Suedia și-au exprimat sprijinul.

Și premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, a reacționat la ameninţările repetate ale preşedintelui american Donald Trump cum că „se va ocupa” de insula arctică pentru a o anexa, conform AFP și RTE.

„Gata cu presiunea. Gata cu insinuările. Gata cu fanteziile de anexare. Suntem deschişi la dialog. Suntem deschişi la discuţii. Dar acest lucru trebuie făcut prin canalele adecvate şi în conformitate cu dreptul internaţional”, a scris Nielsen pe Facebook.

„Groenlanda și Regatul Danemarcei trebuie să decidă viitorul Groenlandei și nimeni altcineva”, a declarat premierul britanic Keir Starmer, potrivit Reuters. Starmer a încercat să mențină relații bune cu Trump și a adoptat o abordare mai puțin critică în public decât majoritatea celorlalți lideri europeni.

Răspunsul UE la intervenția SUA în Venezuela a fost oarecum variat. Înaltul reprezentant Kaja Kallas a făcut apel la „reținere” într-o declarație care a obținut sprijinul a 26 de țări membre, cu excepția Ungariei.

Spania susține declarația țărilor americo-latine

Spania, între timp, a făcut notă discordantă și s-a alăturat celor cinci țări din America Latină într-o declarație mult mai fermă, condamnând atacul Washingtonului asupra suveranității Venezuelei și solicitând ca resursele naturale ale țării să nu fie exploatate, în contextul în care Trump a declarat că companiile americane vor investi bani în infrastructura națională. Cu toate acestea, premierul Pedro Sanchez a spus și că țara sa „nu a recunoscut regimul Maduro”.

În timp ce majoritatea țărilor membre ale UE au emis propriile declarații formulate cu prudență, îndemnând la respectarea dreptului internațional, Italia a adoptat o poziție mai favorabilă, calificând acțiunea militară drept „legitimă împotriva atacurilor hibride la adresa securității”.

Însă premierul slovac Robert Fico, un admirator al lui Donald Trump, a fost aspru, afirmând că incursiunea SUA în Venezuela este „o dovadă suplimentară a destrămării ordinii mondiale”, iar într-o postare pe Facebook de luni, premierul ungar Viktor Orbán a afirmat că „ordinea mondială liberală se află în dezintegrare”.

Poziția României

Diplomația de la București, prin vocea ministrului de externe, Oana Țoiu, a apreciat intervenția americană în Venezuela. În schimb, președintele Nicușor Dan, care în calitate de șef de stat, reprezintă statul român la nivel internațional, nu a avut nicio reacție publică privind operațiunea de capturare a lui Nicolas Maduro.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, sâmbătă seară, că până în acel moment nu a discutat cu șeful statului despre situaţia din Venezuela, dar că urmăreşte ce se întâmplă în această ţară, a cărei conducere România nu a recunoscut-o, astfel că ţara noastră nu are nici un consulat la Caracas. El a adăugat că România va fi în linia poziţiei Uniunii Europene.

În schimb, Călin Georgescu, fostul candidat la prezidenţiale, a declarat luni că preşedintele american Donald Trump „este un om de acţiune, care nu admite furtul de alegeri” şi, după Venezuela, ar putea interveni şi în Europa.