UE a găsit un aliat neașteptat în China pe fondul tensiunilor comerciale cu Beijingul

Uniunea Europeană găsește sprijin chiar pe terenul adversarului înaintea negocierilor comerciale cu Beijingul, în condițiile în care muncitorii chinezi își exprimă pe rețelele sociale nemulțumirea față de orele suplimentare excesive, despre care criticii din afara țării spun că le oferă exportatorilor chinezi un avantaj neloial, relatează Reuters.

UE, care anul trecut a înregistrat un deficit comercial cu China de aproape un miliard de euro pe zi, a dat Beijingului termen până în octombrie pentru a aborda dezechilibrele tot mai mari despre care afirmă că afectează grav industriile interne și provoacă disponibilizări în masă pe continent.

Una dintre principalele nemulțumiri ale Comisiei Europene ține de cererea internă slabă din China, cauzată în parte de creșterile salariale lente și de protecția insuficientă a angajaților. Situația duce la reducerea importurilor în China, inclusiv a celor provenite din Europa, și îi obligă totodată pe producătorii chinezi să caute piețe externe.

Pe fondul acestor tensiuni, unul dintre instrumentele mai vechi ale Bruxellesul-ui pentru a aborda această problemă atrage tot mai multă atenție pe internetul chinez, puternic cenzurat.

Regulamentul UE privind munca forțată, adoptat în 2024 și care va intra în vigoare în decembrie 2027, interzice produsele realizate prin muncă impusă sau involuntară, inclusiv prin ore suplimentare excesive.

Regulamentul rezonează cu mulți muncitori chinezi, care s-au plâns de mult timp de „cultura 996”, caracterizată prin ture de 12 ore, șase zile pe săptămână.

Cenzura din China intervine pentru a șterge mesajele

„Cred că UE are dreptate să sancționeze munca forțată. Cine este de acord și cine nu?”, nota un mesaj publicat recent pe RedNote, platforma chineză asemănătoare Instagram. Mesajul a strâns rapid aproape 3.000 de aprecieri înaint de a fi șters.

Utilizatorii din secțiunea de comentarii și-au exprimat sprijinul pentru sancțiuni împotriva Beijingului și au distribuit informații despre modalitățile de depunere a plângerilor la autoritățile UE.

Analiștii spun că interesul online pentru acest subiect reflectă îngrijorările tot mai mari legate de slăbirea pieței muncii și de presiunea tot mai mare asupra angajatorilor, care se confruntă cu războaie ale prețurilor deflaționiste alimentate de supracapacitatea de producție și de concurența de pe piețele de export.

„Unii muncitori au constatat că, deși o companie poate să nu fie deosebit de preocupată de o dispută individuală privind orele suplimentare pe piața internă, poate fi mult mai preocupată de pierderea accesului la piețele occidentale”, a declarat Mingwei Liu pentru Reuters, director la Centrul pentru Muncă și Ocuparea Forței de Muncă la Nivel Global din cadrul Universității Rutgers.

Ministerul chinez al Resurselor Umane și administrația pentru spațiul cibernetic, care supraveghează conținutul online, nu au răspuns solicitărilor de comentarii din partea Reuters.

Interesele exportatorilor chinezi și ale muncitorilor diverg

Pe Douyin, versiunea chineză a TikTok, videoclipurile etichetate „site-ul UE pentru sesizări” și „procedurile UE pentru sesizări” au acumulat peste 200.000 de vizualizări. Un videoclip care explica procedura oficială de depunere a plângerilor a primit 5.442 de aprecieri și 714 distribuiri.

Xiao Qiang, fondatorul China Digital Times, a declarat că alte platforme chineze par să limiteze distribuirea către public a unor astfel de mesaje. China Digital Times este o publicație cu sediul în SUA care urmărește fenomenul cenzurii din China

Xiao mai afirmă că apariția acestui subiect pe rețelele de socializare, în ciuda cenzurii și a restricțiilor ample, arată că mulți chinezi nu consideră că interesele exportatorilor diverg de interesul național și al muncitorilor.

„Istoria nu își va aminti numărul de vizualizări, dar aceasta a fost prima dată când cineva a conectat direct nemulțumirile interne ale muncitorilor cu mecanismele externe de aplicare a legii”, afirmă acesta.

O sursă din cadrul Comisiei Europene a declarat pentru Reuters că departamentele executivului comunitar au primit sesizări informale privind încălcări ale drepturilor muncitorilor. Printre acestea s-au numărat inclusiv reclamații legate de orele suplimentare excesive. Însă Comisia nu a observat recent o creștere semnificativă a numărului de plângeri, potrivit oficialului european.

Unii utilizatori ai rețelelor sociale din China au sugerat de asemenea depunerea unor plângeri la Washington.

În iulie, SUA au impus taxe vamale de până la 12,5% asupra mărfurilor provenite de la 60 de parteneri comerciali, inclusiv UE și China, invocând eșecul acestora de a verifica sau limita utilizarea muncii forțate.

Cât lucrează în medie chinezii pe săptămână

Datele oficiale arată că chinezii lucrează, în medie, mai mult de 48 de ore pe săptămână, față de limita legală de 44 de ore, ceea ce sugerează că drepturile muncitorilor sunt protejate și aplicate în mod deficitar.

Anul trecut, unele companii chineze, inclusiv producătorul de electrocasnice Midea, au anunțat ore obligatorii de încheiere a programului de lucru.

Lu Ming, un membru al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez (CPPCC), principalul organism consultativ politic al țării, a cerut într-un articol publicat în martie consolidarea protecției muncitorilor, avertizând cu privire la o posibilă reacție negativă din partea partenerilor comerciali.

„Alte țări ar putea considera că competitivitatea prețurilor produselor chinezești provine dintr-o muncă excesiv de intensă și dintr-o calitate slabă a vieții”, a fost citat Lu de site-ul CPPCC.

„Acest lucru nu afectează doar imaginea Chinei, ci ar putea duce și la apariția unor bariere comerciale concrete”, a avertizat oficialul chinez.