UE pompeaza sange proaspat in economie. E pregatita Romania pentru infuzie?

Bancile nu dau credite, investitiile stagneaza, banii se muta in destinatii mai prietenoase. Vi se pare ca vorbim despre Romania? Nu, e un diagnostic comun pentru aproape toata Europa. Jean-Claude Juncker a prezentat miercuri un pachet de sprijin pentru economia europeana care, in esenta, va oferi garantiile necesare atragerii de finantare pentru proiecte de infrastructura mari ori riscante, dar si pentru IMM-uri.

• Pe scurt despre planul lui Juncker (una dintre promisiunile sale in campania pentru sefia Comisiei Europene): Va fi creat un fond de 21 de miliarde de euro – 16 miliarde de de la Comisia Europeana si 5 miliarde de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI) – care, insa, ar urma sa fie angrenat in scheme de garantii europene la creditare si combinat cu fondurile europene de investitii. Nu e vorba de „fresh money”, adica alt tip de fonduri structurale, ci de garantii pentru companiile care vor sa atraga finantare pe proiecte. Juncker sustine ca in acest mecanism fiecare euro public va aduce investitii de 15 euro, prin efectul de multiplicare, ceea ce inseamna ca in economia europeana vor aparea investitii de 315 miliarde de euro – mai ales in infrastructura de transport, energie, internet in banda larga, IMM-uri, cercetare si educatie.

De ce e nevoie de acest nou instrument, la care a lucrat intens vicepresedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen? Sint mai multe cauze:

• investitiile in UE sint inca mult mai mici fata de nivelul dinaintea crizei, spre deosebire de SUA sau alte piete
• bancile sint reticente in a finanta proiecte mari sau riscante
• multi detinatori de capital din UE prefera sa investeasca in afara UE
• lipsa instrumentelor financiare complexe care sa rezolve problemele de finantare, spre deosebire de SUA, de exemplu

Din informatiile publice reiese ca aceste garantii vor merge pe doua directii principale:

– mari proiecte guvernamentale sau interguvernamentale de infrastructura

– companii private (IMM-uri sau companii pana in 3000 de angajati)

Juncker a incurajat statele membre sa investeasca si ele in acest fond nou creat. Potrivit Euractiv, guvernele din Slovacia, Finlanda si Spania s-au aratat deja interesate sa investeasca. Guvernele au avut timp sa pregateasca proiectele guvernamentale, sa speram ca si Executivul roman a facut-o. Stim doar ca premierul Ponta le-a cerut ministrilor in ultima sedinta de guvern sa finalizeze propunerile Romaniei.

Care sint avantajele acestei noi facilitati?

• In primul rind, acces la finantare. Odata ce un proiect primeste garantii de la acest fond constituit cu banii UE si BEI, proiectul isi gaseste finantare mult mai usor.
• In al doilea rind, finantare mai ieftina. Potrivit Wall Street Journal, dobanzile pentru aceste finantari vor fi mai ieftine decit media pietei
• In alt treilea rind, debirocratizarea procesului. Potrivit informatiilor disponibile, va exista un punct unic la nivel comunitar unde potentialii beneficiari pot afla daca proiectul lor se califica, daca are sanse sa primeasca finantare etc. Tot la nivel comunitar se va lua decizia finala a acceptarii unui proiect, ceea ce inseamna ca este eliminata din „lantul slabiciunilor” birocratia nationala.

E un excelent moment pentru guvern, pentru administratiile locale, dar si pentru companii private, sa isi caute norocul intr-o competitie a carei corectitudine e garantata de Bruxelles. Un proiect precum autostrada Brasov – Comarnic, caruie guvernul nu-i gaseste nicicum finantare, ar putea intra in competitie. Apoi, in ce priveste companiile, stiu zeci de firme care au proiecte pe cercetare si stau cu ele in sertare pentru ca bancile le refuza finantarea, considerindu-le prea riscante.

Vad insa si posibila vulnerabilitate in acest moment: comunicarea. E un plan dificil de inteles, foarte complex, care va implica instrumente financiare si scheme de investitii care nu sint familiare tuturor managerilor, mai ales daca vorbim de IMM-uri. Aceeasi vulnerabilitate si la managerii din administratia publica, unde gasim oameni puternic demotivati de salariile mici, de incompetenta sau de suspiciunile de coruptie.

Cred ca va fi nevoie de o investitie masiva in comunicare. Ea va veni probabil din partea Comisiei Europene, pentru ca acest plan este esential pentru mandatul lui Juncker si din punct de vedere politic nu-si poate permite un esec. Dar cred ca e si rolul nostru, al formatorilor de opinie, sa vorbim cit putem despre aceasta oportunitate. E in interes public.

„Trebuie sa dam un mesaj europenilor si restului lumii: Europe is back in business„, a spus Juncker in fata Parlamentului European. Va da si Romania semnalul ca, dupa un an dezamagitor in privinta investitiilor, e back in business?