UE pregătește al 19-lea pachet de sancţiuni contra Moscovei. Ce companie petrolieră rusă e vizată / Mesaj de la Kremlin: Nicio sancțiune nu va forța Rusia să-şi schimbe acțiunile în Ucraina
Franţa şi Germania propun ca Uniunea Europeană să vizeze Lukoil, o companie petrolieră rusă prezentă în Europa, precum şi alţi actori din afara UE care ajută Rusia să-şi vândă petrolul, în cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni europene aflat în pregătire, au declarat luni surse diplomatice citate de AFP.
Vânzările de petrol şi gaze sunt principalele surse de finanţare pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, îşi argumentează Franţa şi Germania propunerea într-un document de lucru.
Prin urmare, susţin cele două ţări, este esenţial ca sancţiunile împotriva Rusiei să ţintească actorii, companiile sau ţările terţe care contribuie la comercializarea combustibililor ruseşti, inclusiv Lukoil, una dintre puţinele companii private din acest sector în Rusia şi care dispune de o reţea de benzinării în state membre ale UE, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.
Franţa şi Germania propun de asemenea consolidarea sancţiunilor UE împotriva ţărilor terţe care facilitează ocolirea sancţiunilor existente, cum ar fi de pildă rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc şi care vând apoi combustibili în UE sub o altă origine.
Uniunea Europeană a oprit toate importurile de petrol rusesc după invazia în Ucraina. Două ţări membre, Slovacia şi Ungaria, au fost exceptate de la aceste restricţii, având în vedere că nu au ieşire la mare şi se pot aproviziona mai greu cu petrol din alte surse. Dar şi aprovizionarea acestora cu petrol rusesc a fost perturbată în ultimele săptămâni de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba.
Propunerile franco-germane cuprind şi măsuri mai stricte împotriva mecanismelor financiare folosite de Rusia pentru a ocoli sancţiunile occidentale. Nu mai puţin de 250 de bănci mici sunt implicate în tranzacţii financiare menite să sprijine efortul de război rusesc, se arată în documentul cu aceste propuneri.
Noul pachet de sancţiuni europene contra Rusiei ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, au declarat diplomaţi europeni agenţiei Reuters, şi urmează celui mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul războiului, care a atins duminică şi sediul guvernului de la Kiev.
În urma lovirii sediului guvernului ucrainean, care a provocat un incendiu pe acoperişul clădirii, oficialii ucraineni au cerut noi măsuri împotriva Rusiei. „Acesta este un semnal clar că (preşedintele rus Vladimir) Putin testează lumea, pentru a vedea dacă acceptă sau tolerează asta”, a susţinut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut ca „declaraţiile liderilor, statelor şi instituţiilor să fie sprijinite de acţiuni contondente” împotriva Rusiei, respectiv noi sancţiuni contra acesteia şi noi ajutoare militare pentru Ucraina, în special arme cu rază lungă de acţiune cu care armata ucraineană să lovească în profunzimea Rusiei fabricile de armament şi infrastructurile petroliere.
Rusia a dezminţit că ar fi căutat să lovească sediul guvernului de la Kiev, precizând că a ţintit în acest atac aerodromuri militare, instalaţii de producţie, stocare şi lansare a dronelor, iar la Kiev ţintele vizate au fost o facilitate industrială şi o bază logistică. Rusia afirmă după astfel de atacuri că nu ţinteşte niciodată ţinte civile, iar căderea unora dintre dronele şi rachetele sale în alte locuri este rezultatul acţiunii sistemelor antiaeriene ucrainene, respectiv căderea unor fragmente de proiectile doborâte sau devierea dronelor de la traiectorie în urma folosirii sistemelor de război electronic ucrainene.
Kremlinul susține că sancțiunile nu vor modifica niciodată acțiunile Rusiei în Ucraina
Kremlinul a transmis luni că niciun fel de sancţiuni nu vor putea determina vreodată Rusia să-şi schimbe poziţia faţă de conflictul din Ucraina exprimată în mod repetat de Putin, relatează Reuters.
La numai câteva ore după ce SUA și UE au indicat că iau în considerare noi sancțiuni împotriva Moscovei, purtătorul de cuvânt al președinției Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat că „nicio sancțiune nu va putea să forțeze Federația Rusă să își schimbe poziția consecventă despre care a vorbit de mai multe ori președintele nostru”.
Scopul miilor de sancțiuni occidentale care au urmat anexării de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 și invaziei ruse în Ucraina începute în februarie 2022 este să slăbească economia rusă în valoare de 2200 de miliarde de dolari, în creștere mai rapidă decât a țărilor celor mai dezvoltate din G7, și să afecteze sprijinul popular de care se bucură președintele Vladimir Putin.
Peskov susține că economia Rusiei a sfidat previziunile Occidentului despre un colaps, rezistând bine. El a anunțat că le-a ordonat companiilor și oficialităților ruse să sfideze sancțiunile în orice mod posibil.
Duminică, președintele american Donald Trump a declarat că este gata să treacă la a doua fază a sancțiunilor anti-ruse. Agenția Reuters consideră că a fost cea mai puternică sugestie de până acum privind intensificarea măsurilor luate de Washington împotriva Moscovei și a țărilor care cumpără petrol rusesc.
Luni, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a precizat că pregătirile Uniunii pentru noi sancțiuni sunt strâns coordonate cu ale Statelor Unite. Oficialul UE a spus că singura modalitate de a obţine o pace durabilă în Ucraina este continuarea sprijinului pentru Kiev şi creşterea presiunii asupra Rusiei, în coordonare cu SUA, el considerând că astfel Putin va fi forţat să accepte negocieri cu Zelenski.
Dmitri Peskov a afirmat că Europa și Ucraina fac tot posibilul pentru a atrage SUA pe orbita lor, în timp ce Kremlinul ar prefera să rezolve conflictul prin mijloace diplomatice, însă dacă nu reușește, va continua „operațiunea militară specială” din Ucraina.
În ciuda mai multor serii de sancțiuni occidentale, economia de război a Rusiei a crescut cu 4,1% în 2023 și cu 4,3% în 2024, reamintește agenția Reuters, menționând că anul acesta se resimte o încetinire bruscă, urmare a ratelor înalte ale dobânzilor.
