UE riscă furia Chinei și anunță că merge mai departe cu planul care să repare dezechilibrele comerciale

Relația comercială și investițională dintre Uniunea Europeană și China „nu este sustenabilă”, a declarat vineri Comisia Europeană, promițând un răspuns mai ferm față de Beijing, transmite Reuters.

Comisarii europeni au prezentat idei înaintea summitului liderilor UE din 18-19 iunie, iar posibilele propuneri ar putea include obligarea companiilor europene să își diversifice lanțurile de aprovizionare sau introducerea unor noi mecanisme comerciale pentru a limita accesul Chinei pe piața UE în domenii precum industria chimică, metalurgică și cele legate de tehnologiile pentru energie curată.

„Pe măsură ce interesele economice și cele de securitate devin tot mai interconectate, ambele dimensiuni vor necesita un răspuns mai robust și mai coerent”, a transmis Comisia într-un comunicat.

Reuters notează că este puțin probabil ca eventualele propuneri concrete privind acest răspuns al UE să fie anunțate înainte de trimestrul al treilea al acestui an.

Guvernele occidentale încearcă să inverseze parțial relocarea producției către China, fenomen care a atins un vârf la începutul anilor 2000 și care a dus la pierderea „know-how”-ului industrial și a centrelor industriale din propriile țări, în special în Statele Unite și în statele membre ale UE.

Dezechilibrele comerciale și „supracapacitatea” de producție a Chinei, în centrul discuțiilor

Grupul celor Șapte (G7), format din statele dezvoltate, va aborda de asemenea dezechilibrele comerciale și „supracapacitatea” Chinei la summitul de la mijlocul lunii iunie, în condițiile în care China își afirmă tot mai puternic dominația asupra pământurilor rare și a altor metale esențiale pentru sectoare precum apărarea, tehnologia, energia și industria auto.

Atât actuala administrație Trump, cât și cea a fostului președinte Joe Biden, au vorbit despre „supracapacitatea” industrială a Chinei – un termen folosit pentru a descrie faptul că industria chineză produce un volum de produse mult mai mare decât ar putea fi rezonabil să fie vândut pe piața internă a țării. SUA și alte țări acuză că aceste produse, care în unele cazuri beneficiază de subvenții generoase din partea statului chinez, sunt exportate apoi la prețuri de „dumping”.

Situația îi pune în dificultate pe producătorii industriali din alte țări, care nu pot concura cu aceste prețuri subvenționate, în condițiile în care prețurile de producție sunt oricum mai mici în China decât în țările occidentale.

„Buy European”, soluția UE la dezechilibrele comerciale cu China

Președintele american Donald Trump a promovat politica „America First”, iar mai devreme în cursul acestui an UE a propus o nouă politică „Buy European” și programul RESourceEU pentru accelerarea dezvoltării lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice în UE, precum și a parteneriatelor cu țări bogate în resurse minerale, de la Asia Centrală până la Australia și Brazilia.

Ministerul chinez de Externe a acuzat joi UE că folosește selectiv datele comerciale pentru a justifica afirmațiile privind existența unor dezechilibre și a amenințat în repetate rânduri cu „contramăsuri ferme” dacă UE va adopta politicile „Buy European” și versiunile revizuite ale politicilor privind suveranitatea tehnologică.

Ministerul de Externe de la Beijing a transmis că nimeni nu este obligat să facă comerț cu China și că Beijingul va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja „drepturile și interesele legitime”.

China respinge ideea că practicile sale comerciale ar fi incorecte. SUA și UE afirmă, în schimb, că subvențiile oferite de Beijing companiilor chineze și alte practici sunt o formă de concurență neloială care lovește în producătorii autohtoni.

Industria europeană se confruntă cu un climat mai dificil decât cea a SUA, fiind constrânsă de costuri mai ridicate la energie și de reglementări mai stricte.

Stephane Sejourne, Comisarul european pentru industrie, a declarat săptămâna aceasta că dorește ca instrumentele comerciale existente ale blocului comunitar, precum taxele vamale și cotele de import, să fie utilizate „mai sistematic” în toate sectoarele, în loc să vizeze companii sau materiale specifice.

UE a avut un succes limitat în reducerea importurilor din China

UE a încercat să limiteze unele importuri chinezești, cu rezultate mixte. Blocul comunitar a impus taxe vamale asupra vehiculelor electrice chineze puternic subvenționate, însă nu și asupra modelelor hibride. Hibridele au reprezentat anul acesta aproape 40% dintre înmatriculările auto noi, iar cota de piață a Chinei în Europa continuă să crească.

Deși Comisia este dornică să adopte o poziție mai dură, va trebui să gestioneze inclusiv divergențele dintre Franța și Germania pentru a putea adopta legislație majoră.

„Parisul susține că piața deschisă a Europei absoarbe efectele combinate ale subvențiilor chineze și ale protecționismului american”, a scris Carsten Nickel, director adjunct de cercetare la compania Teneo, într-un raport.

„Poziția Germaniei este mai contradictorie”, a spus Nickel, referindu-se la îngrijorările privind presiunea tot mai mare asupra industriei manufacturiere germane, limitate de dependența profundă a marilor grupuri industriale de piața chineză.