UE versus SUA in reciclarea ambalajelor

Informatia pe scurt:

SUA: 35% rata de reciclare, ca obiectiv in 2008. „Nu exista legislatie federala iar consumatorii nu sunt receptivi”, potrivit „Coalitiei pentru politici durabile de realizare a ambalajelor”.
UE: rate de reciclare obligatorii, impuse prin directive europene. Majoritatea vechilor state membre au depasit, inca din 2005, „tintele” pentru 2008.

(Citeste si: <<500 de miliarde de ambalaje din 31 de tari au eticheta „verde” >>)

CEHIA: 21.000 de companii incluse in „Punctul verde” si 70% din cetateni arunca deseurile in containerele speciale. Secretul: numeroase campanii de informare.
ROMANIA: 1.300.000 tone de ambalaje introduse pe piata in 2007. Din acestea, jumatate sunt incluse in sistemul „Punctul verde”, si au inregistrat o rata de reciclare de circa 36%.

SUA: 300 milioane de tone de deseuri din ambalaje pe an

Martha Leflar a reprezentat ‘Sustainable Packaging Coalition’ (SPC) din Statele Unite ale Americii la congresul „Punctul verde 2008: de la deseuri la managementul resurselor”. Aceasta a explicat pentru HotNews.ro ca organizatia sa nu face lobby, ca este de interes public si ca include 170 de companii din productie, retail si reciclare de ambalaje.

Potrivit ultimelor date ale organizatiei, in SUA se strang 940 milioane de tone de deseuri solide municipale, din care o treime sunt ambalaje.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a stabilit un obiectiv de 35% rata de reciclare a deseurilor municipale in 2008, si de 40% pana in anul 2011. Potrivit Marthei Leflar, problema este ca industria e dezbinata si ca nu exista legislatie federala.

„Responsabilitatea extinsa a producatorilor este inca in stadiul de discutii iar infrastructura pentru sortarea deseurilor este depasita”, a mai spus managerul de proiect al SPC.

In acelasi timp, consumatorii nu sunt foarte receptivi in ce priveste sortarea deseurilor, asadar campaniile ar trebui sa fie „conduse” de companii. In prezent, sistemul care functioneaza cel mai bine este al sortarii deseurilor ulterior depunerii in container, cu toate ca sortarea initiala ar fi mult mai ieftina si de calitate mai buna.

„Ne trebuie o tehnologie mai performanta pentru sortarea ulterioara a deseurilor, astfel incat materialele sa fie recuperate in proportie cat mai mare”, este concluzia exprimata de Martha Leflar.

UE: 55% tinta de reciclare – in 2008, pentru vechile state membre, dupa 2012, pentru membrii noi

Julien Carroll, presedintele Organizatiei Europene pentru Ambalaje si Mediu (EUROPEN) a explicat pentru HotNews.ro ca „tintele” nationale pentru reciclarea si recuperarea ambalajelor, stabilite prin directiva europeana, au fost negociate cu fiecare stat in parte. „Ne-a fost teama ca unele dintre noile state membre si-au asumat obiective prea ambitioase. Si am avut dreptate”, a declarat Carroll.

Datele EUROPEN arata ca 11 din vechile state membre (UE 15) au atins cu trei ani in avans rata de reciclare de 55% impusa pentru 2008. Exceptie fac Spania, Portugalia, Grecia si Finlanda, cu rate mai scazute, de circa 40% (vezi documentul atasat).

Noile state membre trebuie sa ajunga la minim 55% reciclare in 2012, cu cateva exceptii: Letonia are cea mai importanta derogare, pana in anul 2015, Polonia si Bulgaria – pana in 2014 iar Romania si Malta – pana in 2013.

„Guvernele nationale pot alege singure modul cum vor implementa prevederile directivei”, a spus Carroll. Sunt mai multe sisteme posibile. Spre exemplu, cel de colectare selectiva prin aportul voluntar al cetateanului sau sistemul „take-back”, in care retailerii sunt obligati sa primeasca ambalajele inapoi. „Germania a investit foarte multi bani in sistemul de colectare, acesta combina mai multe metode si este foarte eficient”, a mai spus presedintele EUROPEN.

Pana in prezent, doua tari au fost sanctionate de catre Comisia Europeana pentru neindeplinirea tintelor: Spania si Grecia. Impotriva lor s-au declansat proceduri de infringement (incalcarea regulamentelor europene).

Cehia: 70% rata de colectare selectiva, ca efect al campaniilor agresive de informare

„Punctul verde” in Cehia este reprezentat de organizatia EKO-KOM. „Avem contracte cu peste 21.000 de companii si cu peste 5.600 de municipalitati. Astfel, sistemul „acopera” peste 81% din toate ambalajele care ajung pe piata in vederea sortarii si reciclarii”, a explicat pentru HotNews.ro Lukas Grolmus, director de comunicare al EKO-KOM, in cadrul congresului international „Punctul verde 2008: de la deseuri la managementul resurselor”.

EKO-KOM este o organizatie non-profit care opereaza sub „tutela” Ministerului Mediului din Cehia. Potrivit reprezentantului sau, reciclarea ambalajelor, la nivel national, a depasit „tintele” impuse de Comisia Europeana si se apropie de „campioana” Uniunii Europene, Belgia, care raporteaza o rata de 80%.

Care este reteta succesului? „Au existat multe campanii de informare in fiecare din cele 14 regiuni ale tarii, si au fost „personalizate” pentru fiecare regiune. Abordam diferit localitatile, in functie de numarul de locuitori si de mentalitate.

La Praga este usor sa ai containere fiindca populatia este concentrata. In zonele rurale, este mai simplu sa ridici deseurile de la fiecare”, au explicat reprezentantii EKO-KOM. Campaniile de informare s-au desfasurat prin diferite mijloace, inclusiv concursuri si jocuri care sa implice activ cetatenii.

„Cel mai important este sa avem o buna legislatie. Acest lucru s-a rezolvat odata cu transpunerea directivei europene din domeniu”, a conchis Lukas Grolmus.

ROMANIA: Tinta de reciclare de 33% pentru anul 2008

In sistemul „Punctul verde”, reprezentat la nivel national de Eco-Rom Ambalaje, sunt incluse 917 companii adica, potrivit Loritei Constantinescu, Director Relatii Publice si Comunicare, toate companiile importante, care pun pe piata cantitati mari de ambalaje. Din cele peste 660.000 de tone de ambalaje introduse pe piata de catre acestea, au fost reciclate 238.000 tone in anul 2007, adica aproximativ 36%.

Spre deosebire de EKO-KOM, Eco-Rom Ambalaje SA este societate comerciala, dar „nu distribuie profitul sub forma de dividende ci intregul profit este reinvestit in programul de colectare selectiva de la populatie”, a explicat reprezentantul companiei. Rata de participare a populatiei la proiectele de colectare realizate de Eco-Rom Ambalaje in cele 24 de localitati este de 40%.

Pentru a creste aceasta rata, trebuie campanii de informare mai bune pentru populatie si o infrastructura mai buna. „Pe langa aceasta trebuie un sprijin sustinut din partea autoritatilor si a serviciilor de salubritate, pentru colectarea la nivel local”, spune Lorita Constantinescu.

Potrivit acesteia, problema principala in Romania este lipsa unei campanii „integrate” de constientizare, din partea autoritatilor si companiilor in aceeasi masura. Alte carente ale sistemului sunt amenzile prea mici si faptul ca plata serviciilor de salubritate nu este separata de plata intretinerii pentru apartamente.

Potrivit legislatiei europene, Romania trebuie sa recicleze 33% din deseurile de ambalaje generate in anul 2008 si 55% din cele generate in anul 2013 (vezi documentul atasat).

UE versus SUA in reciclarea ambalajelor

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”