Ultima formă a Legii salarizării: O reducere generală în calcularea salariului, însă unii bugetari vor primi mai mulți bani

Ultima formă a proiectului de lege a salarizării în sectorul public, discutată joi la Palatul Cotroceni de către președintele Nicușor Dan și liderii partidelor din fosta coaliție, prevede o reducere a valorii de referință din lege, ceea ce echivalează o reducere a veniturilor pentru angajații statului față de forma inițială a legii.

Pe de altă parte, pentru unele categorii de bugetari s-au mărit coeficienții de calcul și s-au introdus unele sporuri.

Potrivit proiectului, salariile din aparatul public vor fi calculte în funcție de o valoarea de referință, care este apoi înmulțită cu coeficienții stabiliți pentru fiecare categorie de angajați. În proiectul elaborat sub coordonarea fostului ministru al Muncii, Florin Manole, valoarea de referință era fixată la 4.325 de lei pentru ca în varianta din iulie, valoarea să fie redusă la 4.100 de lei.

În discuțiile de la Cotroceni, a fost prezentat un proiect cu o valoare de referință de 4.000 de lei, ceea ce reprezintă o reducere a salariilor față de nivelul preconizat inițial, informează News.ro. Este menținută totuși posibilitatea ca valoarea de referință să fie majorată în anul 2027, ceea ce ar presupune automat o creștere generalizată a veniturilor în sectorul public.

Valoarea de referință se aplică tuturor angajaților din sistemul public, însă noul proiect avantajează unele categorii profesionale, prin faptul că sunt introduse unele sporuri sau majorează coeficienții de salarizare. Este vorba, îndeosebi de personalul didactic din învățământul preunversitar și de cel din sănătate.

Rezolvarea disputei privind sporul de dirigenție

În domeniul educației, proiectul majorează coeficienţii de salarizare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi introduce acordarea pentru consilierii şcolari a unui spor până la 5%

De asemenea, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de un spor de 10% din valoarea de referinţă.

Totodată, s-a schimbat și modul în care se acordă sporul de dirigenție. În proiectul din iulie, acesta era limitat la doar 10% din valoarea de referință, fără să mai fie raportat la salariul de bază al profesorului respectiv, ca până acum. Asta însemna că profesorii diriginți primeau un plus modic la leafă, în jur de 240 de lei.

În noua formă s-a ajuns la un cuantum care variază în funcție de numărul de elevi din clasa la care un profesor este diriginte:

a) pentru clase de până la 20 elevi, de 10% din valoarea de referinţă;
b) pentru clase între 21 şi 30 de elevi, de 15% din valoarea de referinţă;
c) pentru clase cu mai mult de 30 de elevi, de 20% din valoarea de referinţă.”

Se acordă, în plus, şi un spor pentru activitatea de îndrumare a studenţilor de până la 10% din valoiarea de referință. „Cuantumul şi criteriile de acordare se stabilesc în Consiliile de Administraţie în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, numărul de studenţi îndrumaţi în calitate de tutore şi cu încadrarea în bugetul aprobat”, prevede proiectul.

Noul proiect introduce un articol care clarifică vechimea în învăţământ, care este formată din vechimea efectivă în învăţământ şi vechimea recunoscută în învăţământ.

„Vechimea recunoscută în învăţământ reprezintă perioada în care persoana angajată în învăţământ, provenită din alte sectoare de activitate, face dovada că a profesat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii, în cazul în care această persoană ocupă un post didactic în aceeaşi specialitate. Această vechime este luată în calcul numai pentru stabilirea drepturilor salariale”, precizează proiectul legii.

A fost introdus şi un articol care reglementează participarea personalului în proiecte de cercetare în domeniul educaţiei.

Cum vor fi plătite gărzile medicilor

În anexa Administraţie, au fost introduse 3 grade suplimentare corespunzătoare funcţiei de Auditor şi Consilier/consilier juridic/consilier achiziţii publice/ expert/ inspector.

În anexa Sănătate şi asistenţă socială proiectul corectează gradele profesionale pentru asistentul social din sănătate şi modul de acordare a sporului de ture prin condiţionarea sporului de 15% pentru ture de efectuarea a minimum trei ture în fiecare dintre schimburile sistemului de 3×8 ore sau 2×12 ore.

Proiectul stabileşte coeficienţii pentru funcţiile din sănătate, diferenţiate pe categorii de unităţi şi în funcţie de specializări.

Se majorează tariful orar aferent salariului de bază de la 30% la 40% pentru personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru

Gărzile de urgenţă efectuate de medici se plătesc cu un tarif orar majorat de la 20% la 30% mai mare decât tariful orar aferent salariului de bază.

Se modifică şi modalitatea de acordare a sporurilor pentru condiţii de muncă, pe niveluri în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pe patru niveluri şi stabilirea limitei inferioare pe fiecare nivel, şi majorarea limitei superioare pe fiecare nivel.

În anexa Diplomaţie s-au majorat coeficienţii pentru funcţiile specifice din centrala MAE, s-a reintrodus funcţia de cancelarist relaţii şi s-au modificat reglementările specifice conform propunerii MAE.

La anexa Cultură se introduce funcţia de şef partidă, asistent regie/scenografie, administrator financiar (patrimoniu). Proiectul majorează coeficienţii de grad II pentru funcţiile de conducere din muzeele de importanţă naţională/Institutul Naţional al Patrimoniului, prin corelare cu instituţiile de spectacole.

Cum vor crește salariile demnitarilor

În anexa cu coeficienții pentru fiecare categorie, președintele României este trecut cu un coeficient de 6,47, ceea ce înseamnă că, dacă înmulțim acest coeficient cu o valoare de referință de 4.000 de lei, va ajunge la un salariu de 25.880 de lei.

Trebuie precizat că, în cazul demnitarilor, guvernul de la București a obținut de la Bruxelles o derogare ca majorarea să fie una eșalonată, față de ceea ce prevedea proiectul inițial al legii. Astfel, șeful statului va ajunge la un coeficient de 8,00, echivalentul unui salariu brut de 32.000 de lei, abia în 2031.

În ierarhia demnitarilor din funcții alese, președintele țării este urmat de președintele celor două camere ale Parlamentului, cu un coeficient de 6,17 ce va ajunge la 7,50 în 2031. Aceiași coeficienți se vor aplica și primului-ministru.

Simplii deputați și senatori vor avea o creștere graduală de la 4,85 la 6,00, iar miniștrii de la 5,56 la 6,50. Consilierii prezidențiali vor primi salarii similare celui de ministru. La fel și Avocatul Poporului, președinții de la Consiliul Legislativ, ANCOM, CNA, Consiliul Concurenței ș.a. O excepție face președintele Curții de Conturi care va ajunge la un coeficient de 6,60.

Creșterea graduală a salariilor se va face și în cadrul administrației locale. În vârful ierarhiei primarilor fiind primarul Capitalei care va ajunge de la un coeficient de 6,01 la unul de 6,50. El este urmat de viceprimarii Bucureștilor și președinții consiliilor județene al cărora coeficient va fi de 6,00, din 2031. Salariile cele mai mici le vor avea primarii și viceprimarii din comunele de sub 3.000 de locuitori. Astfel, primarul unei comune mici va avea, în perioada 2026-2031, o creștere salarială de la coeficientul 3,08 la cel de 3,80.

În domeniul justiției, în vârful ierarhiei de se va afla judecătorul cu rang de Înaltă Curte, care va avea un coeficient salarial de 5,50, similar celui al șefului Marelui Stat Major.

Discuții neconcludente la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan a discutat joi la Palatul Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, cărora li s-au alăturat miniștrii Finanțelor și Muncii, despre jaloanele din PNRR și despre forma finală a Legii salarizării, care ar urma să fie trimisă Parlamentului pentru adoptare în sesiunea extraordinară, de săptămâna viitoare.

Liderii politici au primit noua variantă a legii, care are o anvelopă de majorare a salariilor de aproximativ 12 miliarde de lei pe an. Cele 4 miliarde de lei care se adaugă la anvelopa bugetară – de la suma inițial agreată de 8 miliarde până la 12 miliarde – vor fi folosite pentru echilibrarea veniturilor funcționarilor din diferite domenii, au explicat surse care au participat la întâlnirea de azi.

Și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost de acord cu impactul majorat de 12 miliarde, atât timp cât creșterea va fi însoțită și de anumite măsuri compensatorii, de reduceri de cheltuieli.

Mai departe, partidele vor trebui să poarte discuții cu sindicatele și să vină cu propuneri. Dacă va exista consens și se va ajunge la o variantă acceptată de toate partidele, legea va trebui să fie adoptată până săptămâna viitoare vineri.

În cazul în care va exista acest consens, toate partidele vor trebui să îți asume proiectul – PSD, PNL, USR, UDMR – și să îl depună la Parlament. Dacă nu va exista, legea nu va fi depusă, asta spune acordul politic pe care liderii l-au semnat la Cotroceni în mai.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că „față de versiunea de pe 17 iulie (n.r. a legii salarizării), am fundamentat mai bine, semnificativ anumite elemente tehnice care să servească partidelor pentru un bun proiect final”.

Cu referire la discuțiile avute miercuri cu reprezentanții Comisiei Europene, Pîslaru a precizat că aceștia nu au fost de acord ca impactul bugetar să treacă de 12 miliarde de lei.

„Comisia Europeană nu sugerează o sumă, nu face bugetul, a trimis o serie de observații cu privire la faptul ca orice valoare care depășește 8 miliarde trebuie justificată prin măsuri compensatorii. Ca să nu fiu evaziv, o creștere peste 12 miliarde nu a fost acceptată”, a explicat Pîslaru.