Ultimul mare pariu al lui Basescu: modificarea Constitutiei

Modificarea Constitutiei – iata tema esentiala anuntata de seful statului in interviul acordat postului public de radio. Nu razboiul cu Iliescu, nu aprecierile despre campania electorala, nu atacurile la Curtea Constitutionala. Basescu a aruncat in treacat o informatie mai putin spectaculoasa, dar care va constitui substanta dezbaterilor din perioada urmatoare. A anuntat ca va solicita unei echipe de specialisti din afara Palatului Cotroceni o viziune asupra modificarii Constitutiei, care sa intre in dezbatere publica “poate la sfarsitul acestui an”. Pasul urmator va fi sa ceara institutii noi pentru o noua Romanie. Este ultima carte, ultimul proiect major capabil sa inghita altele mici si cu potential de mobilizare populara.

Lui Traian Basescu i-a ramas practic ultima carte credibila de jucat: o reforma din temelii a institutiilor esentiale din Romania. O noua arhitectura institutionala. Ele, institutiiile, n-au fost cu adevarat modernizate la precedenta modificare a Constitutiei operata in 2003 sub Iliescu-Nastase, ci coafate pe ici pe colo, adaptate putin la cerintele UE.

In rest, Romania a ramas o republica ambigua, cu institutii-mutant, antireformiste sau nefunctionale, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Constitutionala. Presedintele Traian Basescu n-a dat detalii iar la Cotroceni domneste discretie maxima. Specialistii in drept constitutional, potentiali membri ai viitoarei comisii, refuza, in mod semnificativ, sa comenteze.

Traian Basescu a mai pus in discutie inca din primele luni de mandat nevoia unor noi modificari aduse legii fundamentale. Dar discutia era atunci necoapta, provocata exclusiv de relatia sa tensionata cu premierul Calin Popescu Tariceanu. Acum insa, miza modificarii legii fundamentala a crescut. Ii priveste atat cariera politica, dar de succesul sau esecul demersului sau depinde totusi viitorul Romaniei pe termen lung.

• Reorganizarea administrativa. Oficial, seful statului a dat doar exemplul impartirii Romaniei in judete, organizare administrativa mostenita de la Ceausescu. In opinia sa, actualele judete conduse de baroni cu interese politice diferite franeaza dezvoltarea si complica accesul la fondurile UE, fiind nevoie de o impartire in regiuni mai mari. O tema importanta, insa altele raman totusi mizele modificarii Constitutiei.

• Definirea formei de guvernamant. O eventuala modificare a Constitutiei se referea in primul rand la definirea formei de guvernamant: republica prezidentiala sau parlamentara. Altfel spus, seful statului cerea o clarificare a puterilor presedintelui, care acum fac din Romania o republica semiprezidentiala.

• Avizul politic trebuie sa dispara din calea procurorilor. Pe de alta parte, deciziile Curtii Constitutionale au diminuat din atributile sefului statului, luandu-i dreptul exclusiv de a aviza, de exemplu, dosarele fostilor sau actualilor ministri cercetati penal. Dar  si acest aviz politic  (fie ca e dat de presedinte, fie ca e dat de Parlament el tot politic ramane) va trebui complet eliminat din circuitul dosarelor si lasat exclusiv in seama justitiei. Or, asta se poate intampla doar modificand Constitutia.

• Atributiile Curtii Constitutionale. Apoi, Romania a ajuns intr-un impas reformist din cauza unor institutii precum Curtea Constitutionala, care a stopat practic anchetele procurorilor in marile dosare de coruptie. Rolul si atributiile CC, unice ca mod de functionare in Europa, vor trebui in mod cert regandite.

• Ce se intampla cu CSM. O alta institutie, Consiliul Superior al Magistraturii, s-a dovedit total ineficienta, incapabila sa gestioneze in mod real, si nu doar formal, cariera magistratilor si reforma sistemului judiciar. Componenta CSM mentine un establishment anti-reformist la varful justitiei, cu judecatori si procurori care se sprijina si protejeaza reciproc.

• Asadar, o eventuala modificare a legii fundamentale depaseste simpla relatie presedinte-premier si definirea formei de Guvernamant. Toate crizele provocate de numirea si revocarea unor ministri (vezi cazul Norica Nicolai) isi au originea in texte constitutionale formulate imprecis, generatoare de blocaje politice. 

Este de asteptat ca adversarii presedintelui sa minimalizeze nevoia modificarii Constitutiei si sa transforme demersul presedintelui intr-un razboi personal cu judecatorii Curtii, cu premierul Tariceanu sau cu Parlamentul. Cei mai multi il acuza deja ca-si pregateste terenul despotismului pentru cel de-al doilea mandat.

Din acest punct de vedere, lansarea unei teme atat de importante intr-un an electoral risca sa esueze in dezbateri ultra-populiste iar fondul dezbaterilor sa fie grav alterat.

Ceea ce se si intampla deja. Or, Romania are nevoie de institutii noi pentru a face pasi inainte. Acum, impasul este generat de institutii, iar solutia este una singura: modernizarea lor sau chiar desfiintarea celor care si-au trait traiul in ineficienta.

Pe de alta parte, din punct de vedere politic, sefului statului si-a epuizat discursurile clasice: anticoruptia, educatia, sanatatea. Sunt toate subiecte majore, dar ele si-au consumat combustibilul electoral si capacitatea de mobilizare publica. Modificarea Constitutiei va fi tema care le va inghiti pe toate celelalte, iar Traian Basescu debuteaza cu un proiect de forta – modificarea Constitutiei – in propria campanie electorala pentru alegerile prezidentiala care vor avea lor in 2009.

Dupa modelul aplicat deja la Primaria Capitalei – cand a spus: dati-mi un consiliu nou ca sa pot conduce Bucurestiul – va spune la fel si acum: dati-mi institutii noi ca sa pot conduce Romania.