Umbra papei Benedict la Vatican

Josef Ratzinger renunta la Inaltul Scaun de la Vatican in 28 februarie. Cum s-ar spune, isi da demisia din functia suprema de papa catolic. Un astfel de gest e neobisnuit, desi nu putem spune unic, in istoria papalitatii. Am putea spune ca e un gest german, rational, care pune in cumpana putintele reale ale unui om de a-si indeplini pana la capat o misiune, fie ea si sacra. Josef Ratzinger, pe numele sau papal Benedict al XVI-lea, decide ca, in cazul lui, cerinta depaseste putinta. Cine il va urma, dintre cardinali? Italianul Angelo Scuola, austriacul Christoph Schönborn, americanul Timothy Michael Dolan, canadianul Marc Ouellet, ghanezul Peter Kodwo Appiah Turkson, sau filipinezul Luis Antonio Gokim Tagle? Nu se stie inca, pana la fumul alb, insa de pe acum spun multi, ca umbra papei Benedict ramane lipita de Vatican.

Joi, cel tarziu la orele 20.00, Inaltul Scaun va fi vacant. Ratzinger va fi dus cu elicopterul la Castel Gondolfo, resedinta papala de vara. Apoi, se va muta intr-o fosta manastire de maicute, „Mater Ecclesiae“, din gradinile Vaticanului. Pentru a se ruga, a medita si a scrie, dupa cum insusi a declarat. 12 camere si 450 de metri patrati de gradina ii vor sta la dispozitie. De pe acum se fac renovari si pregatiri pentru noii chiriasi. Caci Josef Ratzinger va locui acolo impreuna cu fratele sau de 89 de ani, Georg.

Fostul secretar al papei Benedict, Georg Gänswein, nu va fi nici el strain de noua resedinta. Gänswein, cardinal al Curiei, „va fi secretarul lui Benedict, dar si prefect al Casei Papale“, dupa cum a declarat purtatorul de cuvant al Vaticanului, Federico Lombardi. Cu alte cuvinte, cardinalul german in varsta de 56 de ani ramane activ pe langa vechiul, dar si pe langa noul Papa. Acesta, spre deosebire de toti predecesorii sai, cu una sau doua exceptii care se pierd in negura timpului, se va afla intr-o situatie speciala: isi va lua in primire atributiile de la cineva inca viu, nu in sicriu.

Misiunea Papei catolic pe pamant e pana la moarte, o cruce pe care trebuie s-o poarte precum Iisus. Asa a fost pana acum regula de la Vatican, fara semn de intrebare. Va mai fi oare tot asa, si in continuare? Va putea Papa de la Roma demisiona din motive de boala, de batranete, de incompetenta, sau de alta natura, ca un manager sau un politician? E greu de spus, caci reformismul nu e chiar punctul forte al Vaticanului. Nici papa Benedict nu a riscat sa scuture structurile acestuia din temelii, sau sa tulbure prea tare traditia. Cu toate acestea, prin ultimul sau gest, de abdicare, a facut-o. Sa fi fost un protest final la ceea ce se intampla in jurul lui? La intrigile din Vatican, la Vatileaks si tradarile unor secretari, la pedofilia descoperita tarziu, a unor preoti fata de elevii lor?

In repetate randuri, cu prilejul vizitelor sale in Germania, papa Benedict al XVI-lea s-a opus unei „dictaturi a relativismului, care nu recunoaste nimic ca definitiv si are ca ultima masura doar propriul Eu“. Cu toate acestea, pozitia sa e departe de a fi fost dogmatica, sau abstrasa din contingent. Benedict a fost un „papa de criza“, caci din 2008 incoace, a trebuit sa faca fata imenselor tulburari, incepute in lumea financiara si economica mondiala si reflectate, inerent, in cea sociala si religioasa. In acest context, apelul sau la recunoasterea unor valori umaniste perene apare ca mesianic, si chiar deosebit de util.

Cu toate acestea, Benedict n-a putut scoate Vaticanul si nici pe el insusi din tirul repetat al mass-media germane si internationale. Acum doi ani, Der Spiegel il numea in septembrie 2011, „Strainul“. „Sase ani dupa alegerea sa ca Papa, euforia germanilor fata de Benedict al XVI-lea s-a transformat in dezamagire. Deschiderea sperata nu s-a produs, traditionalistii castiga teren in biserica, aceasta nu are raspunsuri la intrebarile societatii moderne“ scria publicatia germana.

Spiegel dadea si un grafic, din sursa „Secretariatul Conferintei Episcopilor Germani“, care reflecta regresul catolicismului in Germania, in ultimii 20 de ani. Astfel, in aceasta perioada de timp, numarul catolicilor ar fi scazut cu 12,7%, iar cel al participantilor la slujbele religoase, cu 42,5%. Au fost oficiate cu 58,3% mai putine cununii religioase si cu 43,1% mai putine botezuri. Numarul candidatilor la o cariera preoteasca s-ar fi diminuat cu 62,1%.

„Priza“ Papei Benedict la public a fost totusi mare, ca sa vorbim doar de Germania. Nemtii il alintau cu „Ratty al lor“. Pentru vizita sa la Freiburg, s-a compus chiar un cantecel, acompaniat de trupa SaxoBeat. „Unde-i Dumnezeu, acolo e speranta“ a fost bine listat la bursa soneriilor de telefon mobil, din Internet. La Erfurt, el a vorbit unui larg auditoriu din fostul DDR, despre „dorul de autenticitate“ care, alaturi de dorinta de bunastare si libertate de miscare, i-ar fi facut pe germanii din Est sa participe „la schimbarile din 1989, din tara noastra“. Iar cand Papa a vizitat Berlinul, zeci de mii de credinciosi s-au adunat sa-l vada si sa-l aclame.

In jur de 15.000 de oameni au constituit insa polul advers, care critica pozitia Vaticanului in tematica egalitatii sexelor, a homosexualitatii, a protejarii actului sexual, al celibatului preotilor, ca si a separarii bisericii de stat. De la luarea de cuvant a Papei in Bundestag, dupa cum s-a relatat in mass-media germana, ar fi lipsit 100 de deputati. Dupa ce episcopesei Margot Kässmann i-ar fi fost refuzata audienta papala, i s-a mai reprosat Papei Benedict insuficienta apropiere de Biserica Reformata din Germania.

De notorietate a fost si „gafa“ papala in problema retragerii excomunicarii Fratiei Pius, la inceputul anului 2009. Decizia de readucere in sanul Bisericii Catolice a conservatoarei Fratii, al carui episcop britanic a negat public Holocaustul, a tensionat relatiile acesteia cu comunitatea evreiasca din Germania. Pe atunci, s-au exprimat opinii ca Benedict al XVI-lea ar putea deveni chiar un „papa al restauratiei, care isi conduce Biserica, urnita incet pe drumul inspre lumea moderna, inspre turnul de fildes al dogmei teologice“. (Spiegel nr. 6/2009).

Cat din rigidul colos de la Vatican a putut Papa Benedict sa urneasca? Intr-un interviu de pe vremea cand era doar cardinal, Benedict considera Biserica catolica din Germania drept suprainstitutionalizata si recomanda sa se ia in considerare eventualitatea punerii unor zile de sarbatoare religioasa „la dispozitia economiei”. Pana acum, in timpul pontificatul sau de sapte ani si zece luni, nu s-a intamplat. Nu s-a reusit nici ca, in spitalele si institutiile cu scop caritativ bugetate de stat si administrate de Biserica Catolica din Germania, sa fie eliminata discriminarea pe linie de credinta, orientare sexuala si maritala.

Cat din Vatican va urni oricare alt succesor al lui Josef Ratzinger? Ramane de vazut. Cert este insa, ca oricum se va numi acesta, Scuola sau Schönborn, Dolan sau Ouellet, Turkson sau Tagle, orice varsta ar avea si din orice colt al lumii ar veni, de un lucru nu va scapa, cel putin la inceput de drum. De umbra predecesorului sau, care nu e in ceruri, ci intr-o gradina alaturi, in care gandeste, se roaga si scrie.

Umbra papei Benedict la Vatican

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen

#medicibuni – Dr. Ion Vasian, urolog MedLife: „E suficient un singur contact sexual neprotejat ca să contractăm o infecție cu transmitere sexuală“

Prof. dr. Ioan Coman, MedLife Polisano Sibiu, pionier al chirurgiei robotice în România: „Chiar și în operațiile robotice de amploare, durerile postoperatorii sunt net reduse, mobilizarea pacientului fiind posibilă din ziua operației”