Un caz care arată ce poate însemna „repartizarea aleatorie” în justiție. Descoperirea unei avocate. „Sistemul ECRIS a fost manipulat din tastatură”. Ce spune Tribunalul

Un dosar de corupție înregistrat anul trecut la Tribunalul Constanța a fost dirijat către un anumit complet prin codificări incorecte, arată documente oficiale, consultate de HotNews. 

• Mâine, 27 martie, are loc un termen în cameră preliminară al acestui dosar, în care se judecă excepțiile ridicate de avocați, ca apoi judecătorul să decidă dacă începe judecata pe fond.

Într-un dosar de la Tribunalul Constanța, trei dintre cei cinci parametri în baza cărora este calculat gradul de complexitate a cazului au fost completați cu cifre eronate, potrivit documentelor oficiale, consultate de HotNews. Tribunalul a recunoscut parțial greșeala, dar a decis ca dosarul să rămână la același complet. 

Într-un răspuns comunicat HotNews, Tribunalul Constanța a explicat că „au fost respectate toate dispozițiile legale și regulamentare”. Acuzarea, reprezentată de DNA, a cerut instanței amendarea avocatei care a semnalat încălcarea procedurii privind repartizarea aleatorie a dosarului.

La rândul ei, apărarea, reprezentată de avocata Sandra Grădinaru, din Iași, susține că e vorba despre manipularea sistemului ECRIS. 

11 ani de repartizare aleatorie

Formulată în termenii cei mai simpli, una dintre garanțiile unui proces echidistant este repartizarea aleatorie a dosarelor către judecători. Repartizarea aleatorie este un principiu al organizării justiției. 

În cazul dosarelor penale, atât pentru acuzare, cât și pentru apărare, este o asigurare a obiectivității procesului ca dosarele să fie repartizate „nețintit”, aleator. 

Repartizarea aleatorie a dosarelor în instanțele din România a fost reglementată în 2005. De-a lungul anilor, vulnerabilitățile sistemului ECRIS au fost expuse public în mai multe cazuri.  570 de milioane de lei este valoarea ultimei licitații pe care Ministerul Justiției a organizat-o pentru Ecris V, considerat cel mai modern sistem de până acum.

Inspecția Judiciară semnala încă din 2009, în urma unui control efectuat la instanțele din toată țara, metodele prin care este fentată repartizarea aleatorie.

Ce susține avocata Grădinaru

Cadru universitar la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Sandra Grădinaru, predă studenților procedură penală, iar în ultimii ani și-a făcut un obicei în a verifica dacă dosarele în care are calitatea de avocat respectă principiile repartizării aleatorii. 

Ea susține că dosarul unde este avocată a fost direcționat către un complet printr-un indice de complexitate crescut în mod artificial. 

Grădinaru a dat în judecată Tribunalul Constanța, iar împotriva magistraților pe care îi acuză de ceea ce numește „mușamalizarea întregii situații” a depus plângere la Inspecția Judiciară.

Pașii dosarului

Pe 21 februarie 2025 la Tribunalul Constanța a fost înregistrat dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție fostul șef al Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud, Cadîr Sunai, și alți șapte inspectori vamali. 

Dosarul a fost repartizat judecătoarei Mihaela Voichița Nițeanu, fostă Rășcanu. Judecătoarea a fost jurnalistă. În 2011, în Lumea Justiției, unul dintre cele mai importante siteuri dedicate domeniului, e a scris un articol chiar despre doi dintre inculpații din actualul dosar – Cadîr Sunai și Adrian Milea – implicați atunci într-un caz care viza importurile ilegale din Portul Constanța.

„S-a ajuns în situația paradoxală în care un fost jurnalist să judece un inculpat despre care a făcut anterior investigații jurnalistice. Deși doamna judecător Mihaela Voichița Nițeanu avea în mod evident cunoștință despre această situație, pe parcursul a nouă termene de judecată nu a înțeles să respecte îndatorirea de a se abține de la soluționarea acestei cauze”, a sesizat avocata Grădinaru, la Inspecția Judiciară.

Cum au fost realizate codificările

La momentul înregistrării dosarului în care sunt inculpați cei opt vameși, la Tribunalul Constanța existau opt completuri care puteau soluționa dosarul. 

Patru au fost eliminate din mecanismul repartizării pentru că judecătorii titulari se pronunțaseră în legătură cu măsurile preventive în același caz, au precizat oficialii Tribunalului Constanța, pentru HotNews.

Cu un indice de complexitate de 225, dosarul a ajuns la completul prezidat de judecătoarea Nițeanu.

Fișa dosarului arată că gradul de complexitate – în baza căruia se realizează repartizarea – a atins un nivel superior prin introducerea de date greșite, potrivit documentului comunicat chiar de instanță avocatei Grădinaru.

„Aplicația ECRIS calculează automat complexitatea unui dosar, în raport cu mențiunile introduse de către grefierul registrator, la momentul înregistrării dosarului, respectiv: obiectul/obiectele dosarului, numărul părţilor, numărul de volume al dosarului instanţei, iar ulterior înregistrării dosarului, numărul volumelor dosarului de urmărire penală”.

Trei dintre cei cinci parametri au fost introduși greșit, potrivit fișei de dosar consultate de HotNews:

• Obiectul principal al dosarului – infracțiuni de corupție – a fost reluat și ca obiect secundar.
• Numărul de apariții ale obiectului secundar „constituirea unui grup infracțional organizat” a fost menționat 7, în condițiile în care infracțiunea a fost reținută împotriva a trei dintre inculpați, iar la „distrugerea de probe ori de înscrisuri” a fost menționată cifra 3, deși doar un singur inculpat este judecat pentru această faptă.
• La numărul de volume este menționată cifra 1, deși dosarul este format din 76 de volume.

Cum e în alte părți în țară

Solicitată să clarifice, conducerea Tribunalului Constanța a precizat, într-un prim răspuns comunicat avocatei Sandra Grădinaru, că, de fapt, cifra 1 de la rubrica dedicată numărului de volume reprezintă dosarul constituit la nivelul instanței.

O astfel de ipoteză este contrazisă de alte fișe de dosare de la alte instanțe din țară unde este menționat exact numărul de volume din care este constituit dosarul.

Spre exemplu, în cazul fostului ministru al Sănătății Nelu Tătaru, fișa dosarului care se judecă la Tribunalul Vaslui indică la numărul de volume cifra 23 și nu 1, așa cum consideră Tribunalul Constanța ca fiind codificarea corectă. 

Într-un alt caz de corupție, judecat la Tribunalul Bacău, în care sunt inculpați doi polițiști, numărul de volume indicat este 34, potrivit fișei de dosar consultată de HotNews.

Tribunalul Constanța recunoaște: regulile Ecris nu au fost aplicate unitar

În răspunsul comunicat în ianuarie avocatei Grădinaru, conducerea Tribunalului Constanța recunoaște, în schimb, că decizia Curții de Apel Constanța privind regulile de repartizare a dosarelor penale în sistemul ECRIS „nu a fost aplicate unitar pe parcursul anului 2025”, dar că erorile au fost remediate, fără a se dispune o nouă repartizare.

Conducerea instanței a admis că, în cazul celor opt vameși, numărul de apariții ale infracțiunilor de la obiectul secundar a fost consemnat greșit în fișa de dosar. În plus, a fost un referat întocmit de IT-ul instanței, comunicat avocatei, fără a fi datat, menționează că la numărul de dosare componente ar fi fost consemnată cifra 75. Nu a fost furnizată nicio dovadă în acest sens.

Reluarea repartizării, respinsă

Sesizând neregulile, avocata Sandra Grădinaru a solicitat conducerii Tribunalului Constanța realizarea unei noi repartizări a dosarului cu introducerea corectă a datelor.

Președinta Secției Penale, judecătoarea Andreea Octavia Panait, a respins cererea. Magistrata a motivat că rerepartizarea unui dosar se poate face doar în cazul unor incidente procedurare, precum recuzarea sau abținerea.

Avocata Grădinaru afirmă că judecătoarea Panait a soluționat cererea de reluare a repartizării, deși o astfel de solicitare era de competența președintelui instanței. Apărarea a sesizat incompatibilitatea și a cerut președintelui tribunalului să soluționeze el cererea.

Reluarea repartizării a fost respinsă și de președintele Tribunalului, judecătorul Marius Cătălin Croitoru. Președintele Tribunalului Constanța precizează, în răspuns, că singura neconcordanță în repartizarea dosarului a fost cea privind obiectele secundare, însă „acest aspect nu este de natură să conducă la vicierea modalității de repartizare aleatorie”.

În plus, președintele instanței menționează că reluarea repartizării nu mai este posibilă deoarece au fost efectuate acte procesuale în dosar.

„Din punctul meu de vedere, frauda corupe totul. Din motivarea greșită a noului președinte al Tribunalului Constanța ar rezulta că în situația în care cineva fraudează repartizarea aleatorie a unei cauze și se constată acest lucru abia după momentul la care judecătorul efectuează acte procesuale, deși se cunoaște că dosarul a fost repartizat nelegal, ar rămâne competent să judece completul nelegal constituit. Se ajunge astfel la un paradox în care o ilegalitate este girată de o instanță de judecată, aspect ce nu poate fi admis într-un stat de drept. În acest caz, sistemul Ecris a fost manipulat din tastatură”, a declarat, pentru HotNews, avocata Sandra Grădinaru.

Avocata susține că șefii Tribunalului Constanța nu au furnizat nicio dovadă că dacă s-ar fi completat corect toți parametrii dosarului, acesta ar fi ajuns la același complet.

Cereri de strămutare

În fața refuzului conducerii instanței de a realiza o repartizare a dosarului – aflat în prezent în procedura camerei preliminare, avocata Sandra Grădinaru a solicitat strămutarea dosarului la o altă instanță. Ea pretinde că dreptul la un proces echitabil nu poate fi asigurat în fața unor astfel de erori.

Cererea a fost respinsă de curte. La judecarea strămutării, procurorul DNA a cerut amendarea avocatei Sandra Grădinaru pe motiv că „a formulat cererea cu rea credință”.

Ce spune DNA

DNA s-a plasat de cealaltă parte a argumentației. Acuzarea susține că era datoria apărării să arate că modificarea Ecris a generat altceva decât o repartizare aleatorie.

„Nu există nicio dovadă că introducerea altor parametri ai dosarului ar fi condus la repartizarea către alt complet”, a susținut procurorul DNA, potrivit încheierii de ședință, consultată de HotNews.

„Cum pot să vorbesc studenților mei despre procedura penală, când eu însămi constat, ca avocat, astfel de încălcări?”, spune Sandra Grădinaru.

Avocata a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii și a depus o plângere la Inspecția Judiciară prin care cere antrenarea răspunderii disciplinare a persoanelor responsabile de repartizarea aleatorie a dosarului și a judecătoarelor Mihaela Voichita Nițeanu și Andreea Octavia Panait.

Reacția Tribunalului Constanța

Într-un răspuns comunicat la solicitarea HotNews, Tribunalul Constanța precizează că dosarul indicat „a fost repartizat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale şi regulamentare, iar drepturile procesuale ale inculpaţilor au fost şi sunt respectate”.

Singura deficienţă, recunosc oficialii instanței, a fost constatată la introducerea obiectelor secundare, dar că această nu a necesitat corecții, „deoarece nu a fost de natură să altereze repartizarea aleatorie”.

„La nivelul Tribunalului Constanţa nu au fost constatate deficienţe în ceea ce priveşte respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, personalul auxiliar învestit cu aceste atribuţii depunând eforturi constante pentru a se asigura de corecta repartizare a cauzelor”, se mai arată în răspunsul comunicat HotNews.

Ce spun instituțiile care ar trebui să vegheze asupra repartizării

La solicitarea HotNews, CSM susține că nu a înregistrat plângeri care să vizeze repartizarea aleatorie a dosarelor. 

CSM afirmă că a primit sesizarea vizând cauza de la Tribunalul Constanța însă „petentul a fost îndrumat să se adreseze Inspecției Judiciare, care este instituţia competentă să verifice în concret aspecte care vizează repartizarea aleatorie propriu-zisă a unor dosare pe rolul instanţelor judecătorești”.

Întrebați dacă au fost semnalate vulnerabilități ale sistemului în privința repartizării aleatorii, reprezentanții CSM au spus: „Vă informăm că la nivelul instanţelor din ţară nu au fost identificate vulnerabilități în privința repartizării aleatorie a dosarelor prin sistem informatizat, iar la nivelul Consiliului nu au fost înregistrate sesizări/plângeri care să vizeze nereguli privind funcționarea acestui mecanism informatizat de repartizare aleatorie a dosarelor”.

Inspecția Judiciară a precizat că a înregistrat 126 de sesizări care privesc activitatea unor magistrați din cadrul Tribunalului Constanța, dar că nu deține o evidență a aspectelor concrete care au făcut obiectul sesizărilor.

„Din analiza datelor disponibile rezultă că majoritatea lucrărilor identificate reprezintă verificări prealabile finalizate prin soluții de clasare. Totodată, din verificările efectuate nu au fost identificate controale care să fi avut obiect, în mod specific, aspecte privind repartizarea aleatorie a cauzelor la nivelul Tribunalului Constanța”, a precizat Inspecția Judiciară, la solicitarea HotNews.

Curtea de Apel Constanța, instanța de rang superior care ar trebui să supravegheze respectarea deciziilor dispuse instanțelor din circumscripție, privind repartizarea aleatorie, a precizat că la nivelul curții nu au fost înregistrate disfuncționalități sau nereguli referitoare la repartizarea aleatorie a dosarelor și că nu deține informații despre celelalte instanțe.