Un caz suspect: patru rapoarte de control despre banii de la prezidențiale sunt ținute la sertar. Autoritățile nu știu cum să aplice legea sau e comandă politică

Miza o reprezintă 20 de milioane de lei, bani proveniți de la bugetul de stat, care au finanțat campania electorală din 2024. Cazul este suspect deoarece arată că statul român, prin factorii de decizie din Autoritatea Electorală Permanentă, nu știu cum să aplice legea sau nu vor să o aplice din cauza intereselor politice. PNL risca să piardă 14 milioane de lei înaintea campaniei electorale.

Guvernul Ciolacu a aprobat la doar șase zile după anularea intempestivă a alegerilor prezidențiale o Ordonanță de Urgență prin care restituia banii folosiți în campania electorală. Plata a fost direcționată din Fondul de Rezervă.

În motivare, se precizează că OUG 143 din 12 decembrie constituie o situație de urgență extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată pentru că legea nu conține prevederi în cazul anulării alegerilor.

Până la Crăciun, Autoritatea Electorală Permanentă a returnat către candidații de la prezidențiale peste 100 de milioane de lei. Au primit banii inclusiv candidații care nu au depășit pragul de 3%. 

Patru partide trebuie să returneze banii

Ordonanța de Urgență nu a făcut vreo deosebire între finanțarea din subvenție, bani proveniți de la bugetul de stat, și finanțarea privată. În mod tradițional, până la apariția OUG, candidații și partidele primeau ca rambursare doar banii proveniți din surse private.

Subiectul a fost considerat închis după ce banii au fost virați în conturi. Numai că tot OUG dădea dreptul AEP să verifice legalitatea cheltuielilor.

Problema majoră apare în februarie-martie: patru echipe de control din cadrul AEP întocmesc rapoarte pentru PNL, USR, AUR și Forța Dreptei că trebuie să returneze banii cheltuiți din subvenție în campanie, dar încasați de la stat în baza OUG 143/2004.

Liberalii au cea mai mare sumă: 14 milioane de lei. În cazul USR, partidul ar trebui să restituie către AEP 5 milioane de lei, iar AUR aproape un milion de lei.

Care este justificarea echipelor de control? Cele patru partide au folosit în campanie bani din subvenție și nu au dreptul la rambursare, potrivit legii 334/2006 privind finanțarea campaniilor electorale.

Cum trage AEP de timp 

Dacă rapoartele Departamentului de control din AEP erau aprobate în luna martie, cele patru partide ar fi trebuit să returneze sumele înainte votul de pe 4 mai. 

Situația devine și mai bizară. Lucrurile intră într-o altă categorie, cea între hilar și imixtiune politică.

Conducerea Autorității Electorale Permanente nu știe cum să aplice legea: să aprobe rapoartele echipelor de control și să sancționeze partidele sau să considere că rapoartele de control interpretează greșit legea.

Vicepreședintele Cosmin Popp, propus de Administrația Prezidențială, blochează rapoartele: ele nu sunt nici respinse, nici contrasemnate. Stau într-un sertar. În această perioadă nu se întâmplă nimic.

Scopul, cel mai probabil, este să treacă alegerile prezidențiale din mai, după care conducerea AEP poate lua o decizie. Pentru a trage de timp, Autoritatea se adresează și Curții de Conturi pentru a i se explica cum să aplice OUG dată de guvernul Ciolacu în luna decembrie.

PNL scapă de o lovitură grea 

În acest timp, PNL poate folosi banii pe care ar fi trebuit să-i returneze în noua campanie, dacă dorește. Cu datorii de peste 180 de milioane de lei, liberalii ar fi primit o lovitură grea, dacă ar fi fost obligați să returneze 14 milioane de lei înaintea campaniei electorale.

Faptul că statul român nu este capabil să gestioneze o problemă relativ simplă, că Ordonanțele guvernului Ciolacu nu sunt clare, iar factorul politic își apără interesele, arată că vulnerabilitățile sunt la tot pasul.

Autoritatea Electorală Permanentă a picat testul la alegerile prezidențiale. Reformarea instituției ar trebui să fie o prioritate absolută, dacă ținem la democrația noastră. 

AEP trebuie să protejeze cetățeanul, nu politicienii 

Gândiți-vă că, la un moment dat, când Parlamentul a avut de ales între Toni Greblă și Cristian Preda, l-a ales pe Greblă. De ce oare nu au găsit marile partide din Coaliție un nume care să ofere credibilitate instituției înaintea unui an electoral dificil?

Când partidele și-au dat sute de milioane de lei ca subvenție, când au început să încheie contracte în secret, când multe televiziuni și site-uri nu informează corect publicul asupra relației cu politicul, tot AEP le-a protejat și a ținut totul la secret.

Dar să ajungă instituția care garantează corectitudinea alegerilor să nu știe cum se aplică o lege privind finanțarea campaniilor înseamnă că ne prăbușim. Unde nu este lege, este haos!

AEP nu trebuie să protejeze politicienii și contractele lor secrete, ci ar trebui să protejeze votul, cetățeanul și banul public.

Sunt cazuri celebre în democrațiile consolidate în care politicienii au răspuns penal după campaniile electorale. În Franța, avem deja dosarele Sarkozy sau Le Pen, în America, Donald Trump a avut un dosar penal, iar în Austria un fost cancelar a plătit cu funcția.

În România, AEP se întreabă cum se aplică legea: să protejeze sau nu partidele?