Sari direct la conținut

Un fost sef de banca din Franta: "Confesiunile unui bancher toxic"

Dan Popa's Weblog

O marturisire socanta a unui fost sef de banca, in prezent autorul unei carti pe care o semneaza anonim, «Cresus» si in care povesteste despre falimentul Lehman, despre crahul bancar recent, despre ceea ce e dincolo de secretul bancar sau despre «practicile mafiote» ale bancherilor. Extrase.

Tuturor celor care mai au incredere in banca lor. Asa incepe «Confesiunile unui bancher toxic», publicata la Editura Fayard (17,90 euro). Plina de marturisiri socante, cartea ofera un recital halucinant din interiorul sferelor inalte ale finantelor mondiale.

Despre el, Cresus spune doar ca este un “parazit al inaltelor finante” si ca a condus una dintre cele mai mari banci franceze. Mai spune ca a iesit din business de cinci luni, dupa ce a facut cateva milioane bune de euro, dar infinit mai putine decat au facut altii.

«Am facut sa dispara acele credite cu risc ridicat, amestecandu`le cu creante de buna calitate pe care le`am vandut, disipand riscul nostru si curatindu`ne astfel bilanturile. Marjele cu care lucram la credite au crescut, ajungand la 21%. Creditele de consum, cele cu dobanzi variabile sau descoperitul de cont erau incredibil de rentabile, in ciuda declaratiilor noastre oficiale. La cele imobiliare, marja era de 16%. Mai mult, desi alte divizii lucrau in pierdere, partea de retail inflorea. Am facut sa explodeze spezele bancare pe care le incasam (in original “on avait réussi à faire exploser les frais bancaires: virements, chèques de banque, retraits, ouvertures de comptes, remises de cartes de crédits, consultations de comptes sur le net ») ca si cand asta era un lucru normal. De ce nu eram prinsi? Pentru ca amicii din Finante nu ne deranjau, ca sa ma exprim elegant. De ce nu se prindeau nici cei din media? Pentru ca nu puneau intrebari care sa ne surprinda si pe urma, media nu traieste din publicitate?”, povesteste Cresus.

Cartea mai evoca marturia unei prostituate de lux, careia i s`a confesat un actionar saudit al Lehman, acesta din urma admitand ca Paulson l`a informat ca va lasa banca sa cada. “SUA are o nevoie vitala de sauditi. Arabia detine un sfert din petrolul mondial, apoi pentru ca 7% din activele totale ale SUA sunt detinute de familia regala. Si, nu in ultimul rand, pentru ca obligatiunile emise de Trezoreria SUA au fost cumparate in buna parte de sauditi.

Drama Lehman a inceput intr`un birou al FRD, in sudul Manhattanului. Henry Paulson a convocat in biroul lui elita Wall Streeetului. Erau prezenti acolo Ken Lewis, Timothy Geithner, presedintele pe atunci al Fed New York, Christopher Cox, «jandarmul» Wall Street si sefii celor mai mari banci americane. Discutau despre cum sa mobilizeze in weekend cateva sute de miliarde de dolari, desi toti stiau ca nimeni nu are cum sa adune atatia bani in asa de putin timp. In doua ceasuri s`a lamurit totul. Lehman nu mai putea fi salvata.”

Despre secretul bancar: Elvetia ameninta Europa, dar face sluj in fata SUA.

«Elvetia a amenintat comunitatea europeana ca daca se atinge de secretul bancar, va ingheta toate activele europene pe care le detine, ceea ce desigur ar fi fost o lovitura dura la adresa UE. Cand insa Paulson l-a sunat pe seful Confederatiei elvetiene si i`a spus ca daca nu ridica interdictia legata de secretul bancar, Congresul american va ingheta orice tranzactie SUA-Elvetia timp de 6 luni, elvetienii le`au dat americanilor tot ce doreau“.

Citeste si comenteaza pe Dan Popa’s Weblog.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro