Un nou partid: plan subspecificat, identitate eluziva

Pe Hotnews apare un articol intitulat: “Sa facem o noua multinationala. Cati va bagati?”. Citesti si te bucuri. Da, domnule, iata o idee buna! In sfarsit, o sa avem si noi o multinationala de-a noastra, romaneasca, cu oameni din popor, cu adevarat harnici si curati. Poate ca nu va fi ea numarul unu dar prin felul ei de a fi va schimba in mod sigur modul in care se face business-ul pe piata mondiala: Microsoft, Exxon, Wal-Mart vor fi presate de noul competitor sa-si schimbe modul de operare si strategiile. Suna grozav. Gata, ma bag!

Dupa euforie, vine insa un moment de realism in care te intrebi: Care e business planul? In ce arie si sector economic va opera? Care este bugetul si care sunt sursele de finantare? Care e structura manageriatului si cine e CEO-ul? Ce experienta in domeniu are managementul si ce calificari are personalul? E bine sa-mi investesc economiile in aceasta intiativa sau sunt alternative mai fezabile, mai realiste, mai eficiente?

Daca ti-ai pus intrebarile acestea, ai constatat deja trei lucruri. Primul: ca nu ai raspunsuri convingatoare la ele. Doi: ca nimeni nu are. Trei: ca unei bune parti a entuziastilor noii idei nici nu le pasa de astfel de intrebari, considerate, fie irelevante, fie deja rezolvate prin recursul la pseudosolutii fanteziste. Acum mai constati ceva: Daca faci greseala sa sugerezi ca sunt cam multe lucruri esentiale ramase negandite in proiectul in cauza, esti automat considerat rauvoitorul gropar al expansiunii economice globale a Romaniei. Cineva care submineaza din rea vointa viitorul economiei romanesti tocmai cand lucrurile incepusera sa ia o turnura atat de favorabila si cand in sfarsit, o corporatie romaneasca era pe punctul de a schimba regulile jocului pe piata mondiala.

Acestea sunt ironiile dezbaterii publice!

Sa revenim insa si sa ne uitam mai atent la datele problemei si la argumente. Sa lasam momentan la o parte orice discutie legata de strategie si de implementarea ei. Sa presupunem ca sunt toate probleme rezolvabile. Sa uitam momentan si tema reformismului in sine si pentru sine. Sa uitam ca istoria politica a ultimului secol ne arata ca reformismul opereaza rareori cu succes prin noi entitati politice, create peste noapte, de dragul reformei. Ca partidele deja instituite, imperfecte uman, agregari de interese si grupari eterogene, de multe ori contradictorii si etic dubioase, ca aceste partidele instituite deci, cu baza lor de putere si mecanismele lor complexe si confuze au fost intotdeauna instrumentele apte sa puna in practica marile reformele. Si ca, foarte interesant, angajate fiind in proces, au fost obligate sa se transforme si reformeze ele insele. Sa uitam deci momentan ca nu un partid nou a impus reformele New Deal in SUA anilor 30. Sau ca nu noi partide au generat marea reforma economica din SUA si Marea Britanie a anilor ’80. Sa uitam momentan deci toate aceste lucruri desi trebuie ca exista o logica in spatele lor.

Dupa ce facem abstractie de toate acestea ramane insa o intrebare foarte importanta: Ce fel de partid vrem sa creem? Care va fi identitatea lui? Nu putem crea un partid in abstracto. Exista un motiv pentru care azi in lume avem partide “de dreapta” si “de stanga”. Masurile si politicile prin care o tara e guvernata difera. Place sau nu, una e impozit progresiv, alta e impozit unic. Place sau nu, una e politica statului social, alta e cea a statului minimal. Poti eluda unul sau doua astfel de clivaje. Dar nu pe toate. Iar acelea fata de care iei o pozitie sunt exact cele care dau identitatea unui partid. Nou sau vechi, un partid este obligat sa ia astfel de pozitii.

Sa fim si mai precisi. O cercetare recenta executata de CADI cu sprijinul operational al IRES a intrebat:

Credeți că în acest moment ar fi nevoie de un nou partid politic în România?

Raspuns: Da 31%, Nu 55%, Nu știu 13%, Nu răspund 1%.

Dacă Da: Noul Partid ar trebui să fie de stanga sau de dreapta?

Raspuns: Stânga 14%, Drepta 22%, Centru 21%, Nu știu 38%, Nu răspund 5%.

Sondajul citat a fost in teren luna trecuta, cand discutia despre noul partid nu atinsese inca un anumit nivel de vizibilitate. Deci e posibil ca numerele sa se fi schimbat putin. Cat si in ce directie e greu de spus. Probabil ca in directia cresterii numarului celor ce vor un nou partid. Dar asta e o speculatie.

Ceea ce nu e speculativ este impartirea celor 31% din sondajul nostru in categorii: Stânga 14%, Drepta 22%, Centru 21% , Nu știu 38%, Nu răspund 5%. Deci din cei 31% in favoarea unui partid nou, cam o patrime vor partid de dreapta, o cincime vor ceva mai “impartial”, de centru, iar peste o treime nu stiu ce vor (pe oameni nu-i intereseaza ce politica face partidul – nou sa fie!).

Lasand gluma la o parte, iata un rezultat interesant. Avem doar un singur criteriu, unul standard (stanga-dreapta, autodeclarat, nu reconstituit!) si vedem déjà o fragmentare in interiorul celor 31% (sau n%, cati vor fi azi). De aici o intrebare: Cum s-ar segmenta aceasta sub-populatie in functie de alte criterii? Criterii si teme poate mai vii si mai presante; criterii ce in multitudinea si dinamica lor genereaza clivajele care dau esenta identitatii oricarui partid politic.

Nu e o intrebare retorica. Si nu e una lipsita de implicatii practice. Daca e sa dam crezare discutiilor, Noul Partid nu va fi un partid de lideri. Nu va fi un partid de grupari, de retele de putere si influenta, sau de identitati sociale sau regionale. Nu va fi un partid focalizat in jurul unor personalitati accentuate si tractat de istoria si conjuncturile de lupta si viata ale acestora sau ale sustinatorilor. Va fi un partid “pur”: idei, principii, valori, caractere. Proiectele, ideile, orientarile valorice si implicit temele publice vor fi cele ce vor conta. Ele vor fi punctul focal. Or, un partid care se constuieste in jurul ideilor si valorilor trebuie sa fie mai mult decat atent la clivajele generate de valori, idei si doctrine.

Sa dam un exemplu. Care va fi orientarea sociala a noului partid? Cum se vor segementa sustinatorii sai in functie de diferite elemente ale continuumului consevator social – liberal social? Sunt intrebari foarte importante. Daca cineva crede ca poate plonja in postmodernism, fara sa ne mai pese de aceste elemente, are o imagine naiva despre politica si natura umana. Sa uitam pentru o clipa de autodefinirea optinuilor ideologice (stanga-dreapta) mai sus citata. Sa uitam si de problema impozitului progresiv si de cota unica, adica de teme ce releva clivajele axei economice. Sa privim doar la chestiunile sociale. Chiar ne asteptam ca niciun clivaj de opinie sa nu segmenteze populatia de potentiali sustinatori ai partidului? Chiar ne asteptam ca acest nou partid sa nu aiba nimic de spus, sa nu trebuiasca sa se pozitioneze fata de spectrul problematicii sociale sau nationale, obligandu-si astfel sustinatorii sa se raporteze explicit la varii teme si clivaje?

In cercetare mai sus citata si executata de CADI cu sprijinul operational al IRES, s-a incercat reconstructia profilului pe palierul social al votantului roman in mod indirect, pornind de la cateva teme cheie. Mai jos sunt cateva date culese pentru analizele respective si care, in mod sigur, vor fi de interes sustinatorilor proiectului noului partid. Vrei, nu vrei, mai devreme sau mai tarziu trebuie sa iei in calcul date de acest fel:

Sunteti de acord cu afirmatia: “Avortul este o crima si ar trebui interzis“

1. Da          42%          
2. Da, doar dupa luna a-5-a    11%           
3. Nu știu   9%   
4. Nu răspund     2%
5. Nu          36%

Se vorbeste despre legalizarea prostitutiei. Credeti ca prostitutia ar trebui legalizata?

1. Da          39%
2. Nu          50%
3. Nu știu 9%
4. Nu răspund 2%

Se spune des ca: “Utilizarea drogurilor de catre persoanele adulte este o problema personala a fiecaruia si ca statul nu ar trebui sa se amestece.” In ce masura sunteti de acord cu faptul ca statul nu ar trebui sa se amestece in problema consumului de droguri:

1. In foarte mare masura 17%
2. In mare masura 12%
3. In mica masura 21%
4. In foarte mica masura         37% 
5. NS/NR 13%

Sunteti de acord cu afirmatia: „Strainii au prea multa influenta in Romania”

1. Da     48% 
2. Nu     38% 
3. Nu știu 15%        
4.  Nu răspund 2%

Ce fel de influenta credeti ca are UE asupra Romaniei?

1. Pozitiva  36%           
2. Negativa 27%
3. Nici pozitiva nici negativa  27%
4. NS/NR   9%

Se vorbeste de unirea Basarabiei (Rep. Moldova) cu Romania. Ati dori acest lucru?

1. Da          39%
2. Da, dar nu cred ca se va intampla curand       23%
3. NS/NR 13%
4. Nu, nu doresc  26%

Rolul Bisericii in politica ar trebui sa fie:

1. Mai mare 19%
2. Mai mic 11%
3. Nici un rol 64%
4. NS/NR 6%

Cat de des mergeti la Biserica?

1. Foarte des – in fiecare duminica si de sarbatori         13%                    
2. Destul de des   27%
3. Rar 50%
4. Deloc     9%                                          
5. NS/NR 1%

Sunteți de acord că ”Serviciul militar ar trebui sa fie obligatoriu”.

1. Da     52%
2. Nu     38%
3. Nu știu 8%
4. Nu răspund 2%

Se vorbeste despre faptul ca in Romania tiganii sunt discriminati. In ce masura sunteti de acord cu afirmatia ca “tiganii sunt discriminati” :

1. In foarte mare masura 10%
2. In mare masura  18%
3. In mica masura 33%
4. In foarte mica masura   31%                    
5. NS/NR 8%

Sunteti de acord cu reintroducerea pedepsei cu moartea

1. Da 37%

2. Nu 53%

3. Nu știu 8%

4. Nu răspund 1%

Un nou partid, un partid bazat pe principii, valori si orientari ideatice trebuie sa se pozitioneze – vrea, nu vrea – in peisajul dat de elemente de genul celor mai sus schitate. Va trebui sa impace si negocieze continuu clivaje de opinie de acest fel. Si va trebui sa se confrunte cu elementele sociale si economice care stau in spatele lor. Deci va trebui sa ia in calcul profilul electoral ce rezulta din date ca cele de mai sus. Si sa nu uitam ca acest peisaj ce marcheaza axa sociala este complicat de peisajul axei economice – nediscutat in articolul de fata – dar care este si mai complex si nelinear. A naviga prin aceste ape pentru a pastra unitatea si coerenta celor 31% (sau n%) este o sarcina nu foarte simpla…

In absenta unor personalitati puternice, in absenta unor stimulente materiale si finanicare institutionalizate, in absenta captarii unor retele de putere si influenta preexistente, in absenta unei istorii si mitologii comune, o entitate bazata prin insasi natura sa doar pe principii si valori va depinde exclusiv de coerenta si robustetea cu care sustinatorii sai se raporteaza la principiile favorite. Partidul va fi tot atat de puternic pe cat de coerent, stabil si general acceptat va fi sistemul de valori si principii imbratisat de sustinatorii sai.

Nu as vrea ca cele mai inainte discutate sa fie citite ca o nota pesimista sau sceptica privind noul partid si sansele sale. Este doar o contributie realista la constructia sa. Intrebarea este: cand purcedem la astfel de intreprinderi, vrem sa luam in calcul datele empirice, realitatile practice si lectiile experientelor trecute? Sau ne lasam dusi de emotie, imaginatie si entuziasm, sufocand cu entuziasmul nostru, bine intentionat dar slab orientat, o idee altfel promitatoare?

Nota privind parametrii cercetarii citate:

Volumul esantionului: 1.500 indivizi de 18 ani si peste. Tipul esantionului: multi-stratificat, probabilist. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%, la o probabilititate de 95%. Chestionarele au fost aplicate face to face, la domiciliul subiectilor. Metoda de selectie a gospodăriilor: random route. Perioada de teren a anchetei: 12-18 ianuarie 2011

Citeste si comenteaza pe Contributors.ro