Un număr imens de români apare în Registrul traficanților de droguri, devenit recent activ. Liderul politicienilor care au votat legea a fost întrebat dacă știe câți români sunt în registru și a spus că nu. „În jur de 50-100?”. S-a declarat „șocat” când a aflat numărul

Toți cei înregistrați, inclusiv persoanele care au fost reabilitate, după ce au fost condamnate pentru trafic de droguri, sunt acum obligate să meargă la Poliție, să declare detalii din viață și să semneze declarații la fiecare trei luni. „O măsură neconstituțională”, spune un avocat. Politicienii o consideră „prevenție”, scrie siteul de investigații Snoop, care arată că sunt aproape 28.000 de nume în Registrul Traficanților de Droguri. Este echivalentul populației unui oraș precum Carei, Târgu Neamț sau Orăștie.

• Raportul pe 2024 al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile și al Agenției Naționale Antidrog în România arată că în ultimul deceniu consumul de droguri s-a dublat în România. Fenomenul este real, specialiștii atrăgând însă atenția nu asupra nevoii de acționa, ci asupra felului în care statul reacționează.
• „La nivel global, la ora actuală, se regăsesc două abordări principale în materie de filozofie antidrog: modelul justiției penale și modelul sănătății publice”, conform unui raport. Indiferent de care parte sunt specialiștii, căreia dintre abordările de mai sus îi dau preponderent credit, există un consens privitor la insuficiența acțiunilor statului român.

România are operațional, de la 1 iunie 2025, Registrul Traficanților de Droguri. Cei aflați în el sunt obligați să se prezinte la Poliție pentru probe biologice, să anunțe când pleacă mai mult de 7 zile de la domiciliul declarat și să semneze o declarație la fiecare 3 luni. Asta timp de 10 sau 20 de ani, în funcție de pedeapsa primită inițial. 

Registrul nu ajută la prevenție, e de părere criminologul Dan Rusu. „Pură birocrație”, spune și un român reabilitat, Radu. „Niciun fost dependent sau infractor real nu merge la poliție sincer sau să spună că a recidivat. Lovește exact în cei care s-au reabilitat și vor să trăiască normal”.

A dat restul țigării unui cunoscut și azi e în registrul traficanților

La rândul său, avocatul Ciprian Pozderie spune că este o măsură neconstituțională și pregătește, împreună cu mai mulți foști condamnați direct afectați, contestarea legii în instanță, pentru a ajunge apoi la CCR. 

Pozderie spune că un client care fusese achitat într-un dosar pentru trafic de droguri a ajuns să fie introdus în Registru. La fel și o persoană condamnată pentru deținere de droguri pentru consum propriu: „Cei de la poliție au zis că în cazul lor se rezolvă, că probabil e o eroare. Dar oare la câți alții o mai fi aceeași eroare? Și de ce nu au rezolvat-o din oficiu?”, se întreabă avocatul. 

Atrage atenția că în practică sunt înscrise cu preponderență persoane cu abateri minore. 

Un exemplu: în martie 2016, un inculpat a cumpărat cu 25 de lei o cantitate mică de canabinoid sintetic, din care și-a confecționat o țigară, iar restul – 0,0033 grame – l-a dat unui cunoscut, asupra căruia substanța a fost găsită de poliție pe 14 martie 2016. 

Inculpatul din acel caz este astăzi înscris în Registru pentru o perioadă de 10 ani, începând cu iunie 2025.

Recidiviștii reprezintă aproximativ 2,5% din totalul condamnaților pentru infracțiuni legate de droguri în ultimii 5 ani, conform datelor de la Ministerul Justiției și CSM.

Ce spune Daniel Fenechiu, șeful senatorilor PNL

Contactat de Snoop, Daniel Fenechiu, unul dintre inițiatorii legii, s-a arătat șocat de numărul mare de persoane înscrise în Registru. Fenechiu a fost lider al senatorilor PNL, când a fost adoptată legea. El susține că ideea se axa pe pedepsirea nu doar a traficanților, ci și a consumatorilor. „Să fie mai largă”, după modelul din Taiwan, unde a stat de vorbă cu ministrul justiției de acolo: 

„Dacă l-ai prins odată că s-a drogat, îl avertizezi și a doua oară, chiar și dacă e doar consumator, l-ai băgat în registru și vii cu niște consecințe: pierde bursa, nu se poate angaja la stat, nu poate lucra în diverse variante.”

Admite că voia o lege punitivă și pentru consumatori, dar colegii din PNL s-au opus considerând că o astfel de lege „nu e corectă, că sunt mulți nevinovați”. Așa a ajuns varianta care vizează „doar” traficanții de droguri.

Întrebat dacă știe câți traficanți de droguri sunt înscriși în registru, Fenechiu a spus că nu. „În jur de 50-100?” A fost „șocat” când a aflat că sunt aproape 28.000. 

„Cine a constatat calitatea de traficanți?”, a întrebat el.  

„Dacă situația este de așa natură, atunci cred că e nevoie de o intervenție legislativă să modificăm, pentru că ideea de bază nu este nici să creezi un mecanism nefuncțional în care polițiștii să se ducă la mii de oameni, nici să prinzi în registru cu obligații de acest gen persoane care au dat o țigară. Dar, repet, nu cunoșteam acest detaliu”, explică Daniel Fenechiu.

Sunt tratați toți la fel sau există privilegii la eliminarea din Registru? Ce ne spun datele oficiale

Sunt tratați la fel cei din Registru sau există „scurtături” pentru a fi scos din el? Acest lucru s-ar putea lămuri sau combate dacă numerele sunt clare, iar varianțiile acestora primesc explicații.

27.915 persoane erau înscrise în Registrul Traficanților de Droguri, la data de 10 iulie 2025, conform unui răspuns al Poliției Române, pentru Snoop. Dar numărul continuă să fluctueze. 

Datele oficiale despre Registrul Traficanților de Droguri au crescut cu 1.400 într-o lună, apoi au scăzut cu peste 250 de oameni înscriși.

Pe 7 iulie 2025, IGPR raporta 26.611 persoane înscrise, dintre care 14 fuseseră scoase din evidență, prin deces. Pe 10 iulie erau 27.915 persoane în Registru.

Trei săptămâni mai târziu, pe 28 iulie, numărul urcase la 28.065 de persoane – o creștere de peste 1.400 în mai puțin de o lună.

Dar la 7 august, cifrele au scăzut inexplicabil: 26.408 persoane înregistrate. Poliția admite că pentru 257 de oameni au fost îndeplinite condițiile de radiere, dar susține că nu mai poate preciza motivul scoaterii lor din registru.

Astfel, în doar o lună, IGPR a comunicat creșteri și scăderi abrupte, dar fără explicații clare și fără o defalcare a motivelor de radiere.

Pericolul extinderii consumului de droguri în România

Potrivit raportului Agenției Uniunii Europene privind Drogurile și al Agenției Naționale Antidrog în România pe 2024 au ieșit la iveală, în ultima perioadă, ”Cazuri cu puternic impact emoțional, în care au fost săvârșite infracțiuni sub influența consumului de substanțe psihoactive, au generat îngrijorare în rândul publicului larg dar și al decidenților”.

Raportul vorbește despre o creștere a consumului de droguri. La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 12,8%. Prevalenţa în ultimul an (n.r. 2023, raportul fiind în 2024) a acestui tip de consum este de 5,7%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 3,8%”.

Graficul din raport (pag. 29) arată o dublare a consumului de droguri în ultimul deceniu.

Andrei, condamnat acum 14 ani: „Am simțit că mă întorc în timp”

Andrei avea 22 de ani, era student la master și se afla la primul lui job, când a fost condamnat într-un dosar de trafic de droguri, pentru 1 an și 6 luni cu suspendare. Obișnuia să fumeze canabis împreună cu prietena lui: „la final de săptămână ne uitam la filme proaste, fumam un pai și comandam de mâncare”, își amintește el într-o discuție cu Snoop. 

La cererea prietenilor, Andrei a început să cumpere droguri și pentru ei. A cedat când un amic nou din anturajul lui i-a cerut „iarbă”. Acesta din urmă colabora cu poliția, pentru a i se reduce pedeapsa (conform art. 16 din Legea 143/2000) „Practic făcea aceste vânzări supravegheate”, explică Andrei. „A fost momentul când am devenit oficial traficant.”

La câteva luni distanță, „mascații au venit peste noi”, povestește el. „Eram un puști, o puștoaică, o pisică, trei mascați și doi jandarmi într-o garsonieră. A fost dur.”

A fost reținut două luni, apoi judecat și condamnat cu suspendare. A făcut muncă în folosul comunității și a mers trei ani la ofițerul de probațiune.

„A fost suficient cât să ne îndepărteze de toată nebunia asta”, spune astăzi Andrei. Și-a continuat viața, are un job într-o corporație, casă și familie. 

La cinci ani de la condamnare, instanța l-a declarat reabilitat. „De atunci nu mi-a mai trecut prin minte genul ăsta de problemă.”

„Știți cum e ăla cu infractorii sexuali?”

Până în luna iulie anul acesta, când a primit un telefon de la Poliție să se prezinte de urgență la secția de care aparține. „Când am întrebat despre ce-i vorba, cea mai simplă explicație pe care a găsit-o polițistul a fost să spună ceva de genul: știți cum e ăla cu infractorii sexuali? (n.r. – Registrul Agresorilor Sexuali)”

Andrei s-a dus a doua zi la Poliție. I s-a explicat că, deși nu mai are cazier activ, infracțiunea lui va rămâne mereu în sistem și că, de acum înainte, va apărea și în registrul devenit operațional de la 1 iunie 2025, ca traficant de droguri. 

I s-au luat amprente, ADN, i s-au făcut fotografii. A trebuit să spună unde locuiește, cu cine se întâlnește, dacă merge la festivaluri sau în unități de învățământ, unde lucrează și ce salariu are. Acum trebuie să anunțe dacă pleacă de acasă mai mult de 7 zile. Iar la fiecare 3 luni trebuie să semneze la secție. Continuarea în Snoop.