„Europa intră într-un «superciclu» electoral”. De ce rezultatele „pot zdruncina temeliile UE”
Patru dintre cele mai mari cinci state membre ale Uniunii Europene vor organiza alegeri până la sfârșitul lui 2027. Rezultatele pot pune la încercare reziliența Europei mai mult ca niciodată, în condițiile în care partidele naționaliste și eurosceptice câștigă teren, relatează The Guardian.
Între sfârșitul acestei luni și sfârșitul anului viitor, o succesiune extraordinară de scrutine va cuprinde blocul comunitar, scrie The Guardian, care vorbește despre un „superciclu electoral”.
Alegerătorii din Spania, Franța, Polonia și Italia vor fi chemați la urne, iar rezultatele scrutinelor ar putea afecta capacitatea blocului comunitar de a lua decizii comune, de la sprijinul pentru Ucraina până la bugetul european și politica de apărare.
De asemenea, vor avea loc alegeri parlamentare în Estonia, Finlanda, Grecia și Slovacia, precum și alegeri regionale în Germania.
Spania deschide „superciclul electoral”
Primul scrutin important va avea loc în Spania, pe 29 noiembrie. Coaliția socialistă condusă de premierul Pedro Sanchez riscă să fie învinsă de partidele de dreapta: Partidul Popular (PP), de orientare conservatoare, și formațiunea de extremă-dreapta Vox, care guvernează deja împreună în unele regiuni spaniole.
Echilibrul de la Bruxelles, supuse testului din Franța
După Spania, în primăvara anului 2027, vor urma alegerile prezidențiale și parlamentare din Franța.
Favorita detașată în cursa prezidențială este Marine Le Pen, din partea formațiunii de extremă-dreapta „Adunarea Națională” (RN), ea aflându-se mult în fața militantului radical de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon și a unei opoziții tradiționale profund divizate.
Analiștii sunt însă de acord că alegerile din Franța sunt miza principală.
Programul electoral al lui Le Pen o plasează într-o poziție de conflict deschis cu Bruxelles-ul: ea își propune să reducă cu 11 miliarde de euro contribuția Franței la bugetul UE, să organizeze un referendum constituțional pentru a proclama supremația legislației franceze în fața celei europene și modificarea unor reguli ale pieței unice.
Franța „exercită o influență foarte semnificativă asupra UE”, a declarat Mujtaba Rahman, de la firma de consultanță Eurasia Group.
Prin comparație cu fostul premier ungar Victor Orbán, notează el, o președintă Le Pen ar avea „o pârghie mult mai puternică pentru a pune în aplicare agenda extremei drepte, vizând subminarea arhitecturii supranaționale a UE, bazată pe statul de drept”.
În Polonia, scrutinul de anul viitor ar putea pune în pericol coaliția liberală condusă de Donald Tusk. Partidele naționalistea dună împreună aproape jumătate din intențiile de vot.
În Italia, Giorgia Meloni, al cărei partid Fratelli d’Italia are rădăcini de extremă dreaptă, încearcă să obțină un al doilea mandat la alegerile care trebuie organizate până la sfârșitul lui 2027. Partidul său este la rândul lui presat dinspre dreapta de o formațiune nouă, Futuro Nazionale, condusă de Roberto Vannacci.
De ce câștigă teren euroscepticii și naționaliștii
Toate alegerile sunt diferite, iar specificul național joacă un rol important. Totuși, analiștii sunt de acord că mai mulți factori interconectați au contribuit la slăbirea partidelor tradiționale de centru-stânga și centru-dreapta din Europa: creșterea economică lentă, îmbătrânirea populației, finanțele publice sub presiune și scumpirea costului vieții.
Valul de proteste conduse de tineri care cuprinde Europa nu este decât semnul cel mai vizibil al nemulțumirii profunde a alegătorilor, notează The Guardian.

Partidele naționaliste au devenit tot mai abile în a prezenta teme foarte diferite drept amenințări, de la migrație și vaccinuri până la tranziția verde, sprijinul pentru Ucraina, globalizare și instituțiile supranaționale.
În opinia politologului italian Nathalie Tocci, acest „superciclu” electoral ar putea „schimba dramatic fața Europei”. Riscul ar fi ca proiectul european să fie „golit de conținut, dacă nu chiar să intre în implozie”.