Un „ucigaș subtil” care nu apare pe certificatul de deces. Cum te poți lupta cu „motorul haosului planetar”

Este invizibilă și misterioasă. De multe ori, pare inofensivă, iar efectele ei pot fi și lente, dar și rapide în același timp. Este vorba despre căldură, iar problema este că nu o tratăm cu respectul cuvenit, deși vom avea parte tot mai mult de ea pe viitor. De ce nu e de glumit cu căldura? De ce trebuie să o luăm mult mai în serios?

O carte din colecția HotNews, apărută la editura ZYX Books, vorbește pe larg despre căldură – de la cum au simțit-o oamenii de-a lungul secolelor, până la cum o simt urșii polari acum. Autorul este Jeff Goodell, iar volumul se numește „Căldura te va ucide prima – Viața și moartea pe o planetă pârjolită”. Titlul în engleză este „The Heat Will Kill You First: Life and Death on a Scorched Planet”, fiind tradusă în română de Horia Ghibuțiu.

„Acționează asupra ta în moduri pe care nu le poți anticipa sau controla”

„Când vine, căldura este invizibilă. Nu încovoaie crengile copacilor și nici nu îți suflă părul pe față să ne anunțe că a sosit. Pământul NU se cutremură, căldura doar te împresoară și acționează asupra ta în moduri pe care nu le poți anticipa sau controla”, scrie jurnalistul Jeff Goodell, în primele rânduri ale cărții la care a lucrat trei ani.

În acestă vară, mai mulți turiști au fost găsiți morți, pe diverse insule din Grecia după ce, majoritatea, făcuseră drumeții sub soarele arzător. Aceste cazuri redeschid o dezbatere despre ce efecte au temperaturile mari asupra creierului uman și a capacității de orientare.

Jeff Goodell spune că trebuie să privim căldura ca pe „un ucigaș subtil care nu apare întotdeauna în certificatele de deces” și este imposibil de spus exact câți oameni au murit din cauza căldurii în timpul celor mai fierbinți zile care au afectat și locuri ce aveau un climat plăcut pe vremuri.

Partea gravă este, spune Goodell, că nu tratăm căldura cu respectul cuvenit și că nu ne îngrijorează suficient viitorul care va fi tot mai cald. Suntem mult mai fragili decât am crede în fața căldurii extreme, iar aceasta ne afectează în multe moduri și au de suferit și oamenii sănătoși, și cei „în putere” dacă se expun prea mult.

Ar fi o idee bună să privim căldura într-un mod diferit, trebuie să o vedem ca fiind o „forță activă” ce poate ucide oameni înainte ca ei să înțeleagă faptul că viața le este pusă în pericol.

Și nu mai este de glumă: au fost timp de mai multe zile 52 C în Pakistan, au fost maxime de peste 42 C în Paris și de peste 38 C în Siberia. Unele valuri de căldură au adus nopți tropicale și în locuri din nordul Europei, în timp ce în Grecia au fost localități unde minima nopții a fost de 31-32 C.

„Ca forță, căldura este misterioasă, deoarece efectele sale sunt, deopotrivă, lente și rapide (…) Căldura extremă pătrunde în fiecare celulă vie și o topește ca pe o înghețată pe băț căzută vara pe trotuar”, spune autorul cărții.

De ce căldura este „motorul haosului planetar”

Jeff Goodell explică faptul că această căldură pe care o pompăm în cer este „principalul motor al crizei climatice” și multe lucruri grave despre care auzim sau citim, inclusiv secete și incendii, sunt consecințe de ordin secundar ale unei planete mai calde.

Dar cât de distructivă este căldura?

„Efectul de prim ordin este căldura. Aceasta este motorul haosului planetar, forța invizibilă care topește calota de gheață ce va inunda orașele de coastă din întreaga lume. Care usucă solul și absoarbe umiditatea din copaci până când aceștia sunt gata să se aprindă, care stimulează gândacii ce devorează culturile și dezgheață permafrostul care conține bacterii din ultima eră glaciară. Când următoarea pandemie va lovi, sunt șanse mari să fie cauzată de virus transmis de la un animal care căuta un loc mai răcoros pentru a trăi”.

De ce căldura uscată este mai puțin periculoasă decât cea umedă

Fiecare organism gestionează căldura într-un mod diferit. Corpul nostru face eforturi pentru a menține o temperatură internă de 37 C, indiferent de temperatura de afară. Este o luptă constantă, fiindcă dacă afară este frig, pompăm sânge în organele noastre vitale pentru a le menține calde. Dacă afară e cald împingem sângele spre piele, pentru a fi răcit prin transpirație. De aceea, căldura uscată este mai puțin periculoasă decât cea umedă – cu cât aerul este mai umed, cu atât este mai dificil pentru transpirația noastră să se evapore și să disipeze căldura.

Nu trebuie să uităm un lucru: corpul nostru are limite termice pe care nu trebuie să le forțăm prea des.