Unele universități din China introduc „cursuri de slăbire” pentru studenții considerați supraponderali / În România, unul din trei români ar putea fi afectați de obezitate până în 2035

China, care a devenit a doua cea mai populată țară din lume după ce a fost surclasată de India, se confruntă de ani buni cu o creștere a cazurilor de obezitate, iar acum 35% din populație este supraponderală, iar 14% este clasificată fiind obeză. În acest context, unele universități au introdus cursuri de slăbit, cu scopul explicit este ca studenții să-și scadă indicele de masă corporală (IMC), scrie Sixth Tone. În România, în anul 2020, la bărbați, prevalența obezității, care nu include și supraponderea, era de 28%, iar la femei, de aproape de 25%, în timp ce un medic primar diabet, nutriție și boli metabolice din România avertiza că până în 2035 4 din 10 bărbați români, 3 din 10 femei și 3 din 10 copii (băieți) ar putea fi afectați de obezitate.

Deși studenții din China sunt deja obligați să urmeze cursuri de educație fizică, acum unele universități au introdus aceste cursuri de slăbit.

Astfel, mai multe universități, printre care prestigioasa Universitate din Beijing, au introdus cursuri de slăbit, care contează la numărul final de credite de facultate și, în unele cazuri, numărul de locuri este mai mic decât cererea.

Tehnicile pe care le folosesc sunt adesea intense. Cursul de la Universitatea din Beijing – intitulat „Îmbunătățire fizică: exerciții și dietă” – a devenit un subiect intens discutat în ultimele săptămâni pe platforma Weibo datorită regimului dur la care trebuie să facă față studenții.

Universitatea din Peking a început să ofere cursul în 2022, iar studenților li se permite să-l selecteze ca una dintre cursurile lor obligatorii de educație fizică. Este deschis doar studenților cu un IMC de peste 25 – sau, cu alte cuvinte, care sunt supraponderali.

Liang Chuyu, care studiază mass-media și comunicare la Universitatea din Beijing, s-a înscris la curs anul trecut. La începutul cursului, fiecare student a făcut un examen fizic amănunțit care le-a măsurat greutatea, IMC și masa musculară, a spus ea pentru Sixth Tone.

Studenții au făcut exerciții fizice, dar au avut parte și de cursuri legate despre sănătate și nutriție. La o oră, profesorii i-au dus pe studenți la cantină pentru a le explica care sunt mâncărurile cu cele mai multe calorii.

După ce s-a alăturat cursului, Liang și-a făcut abonament la sală și a început să alerge aproape în fiecare zi. De asemenea, a început să-și monitorizeze aportul de calorii pentru a se asigura că nu depășește limita zilnică.

Până la sfârșitul cursului, Liang slăbise în jur de 6 kilograme. Majoritatea colegilor ei de grupă, care reprezentau două treimi dintre studenții de la curs, au pierdut și mai mult, a spus ea.

Evaluarea finală a studenților s-a bazat pe greutatea pe care au pierdut-o, precum și pe cât de bine și-au respectat planul. Fiecare grup a fost obligat să prezinte un raport care să documenteze progresul lor individual.

Astfel, unii și-au stabilit obiective de masa musculară, iar alții pe procentul de grăsime corporală.

Cursul a devenit atât de popular încât intrarea s-a bazat pe loterie

Potrivit sursei citate, cursul de slăbire de la Universitatea din Beijing a devenit atât de popular încât instituția a fost forțată să selecteze studenții printr-un sistem de loterie, iar mulți s-ar fi plâns că nu au reușit să intre.

Cursul pare a fi popular în principal datorită eficienței sale. Conform datelor universitare, o treime dintre studenții care finalizează cursul pierd peste 5% din greutatea corporală. Un elev a stabilit anul trecut un record slăbind cu 15 kilograme.

Prognoza sumbră privind obezitatea românilor

Datele privind obezitatea în România (cifrele nu includ și supraponderea) arată în felul următor (sursa: Atlasul Mondial de Obezitate):

Bărbați

• în anul 2020, la bărbați, prevalența obezității, care nu include și supraponderea, era de 28%.
• analizând trendurile multianuale, estimarea este că în anul 2035, prevalența obezității în rândul bărbaților din România va ajunge la 40%, ceea ce este enorm.

Femei:

• la femei, prevalența în anul 2020 era aproape de 25%.
• trendul este de a crește până la aproximativ 30% până în 2035.

Adulți – femei și bărbați:

• în medie, este de așteptat ca în anul 2035, 35% din populația României să prezinte obezitate.
• rata de creștere anuală a obezității în România este de 2,1%, care este clasificată ca fiind o rată mare de creștere.

Copii:

• la fete, obezitatea era în 2020 în jur de 7% și este de așteptat să crească, până în 2035, până la aproximativ 18%.
• la băieți, în 2020, rata obezității era la 15% și se așteaptă să ajungă la 30% în 2035.
• pentru copii, rata anuală de creștere este estimată la 5,6% pe an și intră în categoria foarte mare.

Prof. dr. Cornelia Bala, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și președintele de onoare al Asociației Române de Educație în Diabet și Obezitate, a arătat într-un interviu pentru HotNews de anul trecut că, dacă țara noastră nu va reuși, până în 2035, să pună în practică programe de prevenție a obezității, 4 din 10 bărbați români, 3 din 10 femei și 3 din 10 copii (băieți) ar putea fi afectați de obezitate până atunci.

Stigma din jurul obezității

Medicul a spubliniat că o problemă din jurul obzezității este „ideea că obezitatea este un defect cosmetic și că este exclusiv vina persoanei respective”.

„Trebuie să demontăm cu toții ideea că obezitatea este un defect cosmetic și că este exclusiv vina persoanei respective. Sigur că obezitatea poate fi prevenită cu eforturi, dar dacă cineva, și nu sunt puțini oameni, au ajuns în situația aceasta, nu înseamnă că trebuie să îi stigmatizăm și să nu îi mai tratăm. De multe ori, obezitatea este considerată o rușine și de aceea se evită discuția aceasta și prezentarea la medic pentru o intervenție corectă și eficientă pe termen lung.”

Potrivit medicului, obezitatea este o boală multifactorială, ceea ce înseamnă că la apariția ei contribuie un cumul de mai mulți factori.

• „Genetica este importantă și se manifestă prin transmiterea unei predispoziții genetice care se confirmă din istoricul familial. Dacă în familie rudele de gradul întâi prezintă obezitate, atunci, neșansa – pentru că nu putem să îi spunem șansa – ca persoana respectivă să dezvolte obezitate este semnificativ crescută. Deci există o predispoziție genetică și care, de obicei, se manifestă pe fondul unui stil de viață necorespunzător, cu alimentație hipercalorică și pe fond de sedentarism.
• Și mai sunt și mulți alți factori care pot să contribuie, dar de obicei importanța lor nu este așa de mare precum a factorilor genetici și a celor care țin de stilul de viață. Spre exemplu, sunt anumite medicamente care favorizează creșterea în greutate – cum sunt unele antidepresive care sunt asociate cu creștere în greutate sau factori ce țin de unele boli endocrine.
• Stresul este recunoscut ca și factor care contribuie la apariția obezității, tulburările de comportament alimentar, modificările la nivelul florei intestinale”.

Trebuie subliniat în același timp că umilirea pe subiectul greutății poate face o persoană să se simtă teribil și să o facă să mănânce și mai mult, potrivit studiilor în domeniu, iar discriminarea pe motive de greutate a fost asociată cu creșteri ale greutății. Totodată, persoanele care sunt discriminate pe motive de greutate prezintă un risc mai mare de depresie.

• Există o legătură între greutate și sănătatea mintală, iar femeile sunt mai afectate decât bărbații – studiu
• Obezitatea ar putea fi recunoscută ca boală cronică. Cifre îngrijorătoare: România va avea o jumătate de milion de copii obezi până în 2030