Ungaria, reacție dură după ce Ucraina a stopat tranzitul țițeiului rusesc de la Lukoil: „Comisia Europeană a vrut să șantajeze cele două țări care susțin pacea și refuză să transporte arme”

Guvernul de la Budapesta a solicitat marţi Comisiei Europene (CE) să ia măsuri imediate pentru ca Ucraina să permită din nou tranzitul ţiţeiului de la compania rusă Lukoil către Ungaria şi Slovacia, chestionând lipsa de acţiune a Bruxellesului din ultima săptămână, informează agenția spaniolă de presă EFE.

„A trecut mai bine de o săptămână de când, împreună cu Slovacia, am cerut CE să ia măsuri împotriva Ucrainei pentru veto-ul său asupra tranzitului petrolului”, a denunţat șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, într-un mesaj publicat pe Facebook, potrivit Agerpres.

Szijjarto afirmă că șefa Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, ar trebui să răspundă la întrebarea „De ce nu a făcut un singur pas de mai bine de o săptămână?”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a decis să includă pe 24 iunie Lukoil pe lista entităţilor sancţionate pentru legăturile sale cu regimul preşedintelui Vladimir Putin şi a stopat fluxul ţiţeiului rus ce tranzitează Ucraina, decizie ce le afectează, în principal, pe cele două ţări din Europa Centrală.

Atât guvernul premierului ultranaţionalist Viktor Orban, cât şi guvernul slovac al prim-ministrului populist Robert Fico au criticat vehement și repetat decizia Kievului.

Szijjarto: „Bruxellesul, şi nu Kievul, a inventat totul”

Premierul Fico a anunţat marţi dimineaţa că ţara sa va înceta exportul de benzină şi produse petroliere către Ucraina în cazul în care Kievul nu va relua furnizarea de ţiţei prin conducta Drujba (Prietenia).

Guvernul ungar, la rândul său, a anunţat că îşi va menţine dreptul de veto asupra celor 6,6 miliarde de euro din Fondul european de sprijinire a păcii pentru Ucraina atât timp cât Kievul continuă să blocheze tranzitul ţiţeiului.

Szijjarto consideră că, dacă Bruxellesul nu a luat măsuri, atunci când securitatea energetică a celor două ţări este în pericol, aceasta ar putea însemna fie că CE este „slabă” sau că este acelaşi executiv comunitar care se află în spatele întreruperii aprovizionării.

„În pofida ameninţării la adresa securităţii energetice a două state membre ale UE, în pofida încălcării clare a Acordului de Asociere UE-Ucraina, Bruxellesul rămâne tăcut”, a declarat oficialul ungar, potrivit Reuters.

Poate că „Bruxellesul, şi nu Kievul a inventat totul; CE, şi nu guvernul ucrainean, a fost cea care a vrut să şantajeze două ţări pro-pace care resping transferurile de arme” către Kiev, a mai spus ministrul ungar de Externe.

El s-a referit astfel la faptul că Budapesta şi Bratislava pledează pentru un armistiţiu imediat între Ucraina şi Rusia.

O primă reacție a Comisiei Europene

Într-un răspuns scris, CE a declarat că, la primirea cererilor din partea Ungariei şi Slovaciei, a început să culeagă informaţii.

„Comisia a adresat întrebări detaliate Slovaciei şi Ungariei pentru a realiza o analiză completă şi a contactat autorităţile ucrainene”, a precizat Bruxellesul.

„Aceste întrebări se referă la volumele actualului tranzit de petrol, persoanele juridice care transportă petrolul prin Ucraina şi contractele în vigoare, posibilităţile de rute alternative de aprovizionare, precum şi costul acestuia”, a adăugat Executivul comunitar.

Ungaria şi Slovacia sunt ţările europene cele mai dependente de importurile de petrol din Rusia şi cumpără cantităţi importante de la Lukoil.

De altfel, Budapesta și Bratislava sunt considerate cei mai buni aliaţi ai Rusiei în cadrul UE.