Ungaria spune că nivelul Dunării a crescut și că va reporni o turbină a centralei nucleare de la Paks. Avertismentul premierului Peter Magyar
Magyar a semnalat săptămâna trecută posibilitatea creșterii producției, afirmând că precipitațiile preconizate în Austria ar putea ridica nivelul Dunării, dar a avertizat că această creștere va fi temporară, scrie Reuters.
Ungaria a început luni repunerea în funcțiune a unei turbine la centrala nucleară de la Paks, după ce nivelul apelor Dunării care asigură răcirea centralei a crescut.
Centrala nucleară furnizează aproape jumătate din energia electrică a țării.
Nivelul Dunării a scăzut la minime istorice în ultimele săptămâni, pe fondul unui val de căldură prelungit și al secetei care a afectat o mare parte a Europei, forțând centrala să funcționeze la doar aproximativ 10% din capacitate, cu o singură turbină din cele opt rămasă în funcțiune.
Secetele din această vară au redus serios producția de energie electrică, în vreme ce au afectat transportul maritim și sistemele de sănătate publică din Europa, iar impactul asupra economiei regiunii a ajuns deja la sute de miliarde de euro.
Creștere temporară
Prim-ministrul Peter Magyar a confirmat luni că tehnicienii au început lucrările pentru repunerea în funcțiune a celei de-a doua turbine la centrala de la Paks, după ce nivelul Dunării a crescut cu 19 centimetri față de minimul înregistrat săptămâna trecută.
A doua turbină urmeză să înceapă să producă energie electrică luni seara, a precizat el pe Facebook.
Magyar a semnalat săptămâna trecută posibilitatea creșterii producției, afirmând că precipitațiile preconizate în Austria ar putea ridica nivelul Dunării, dar a avertizat că această creștere va fi temporară.
Soluții pe termen lung
Magyar a mai spus săptămâna trecută că guvernul lucrează la soluții pe termen lung, inclusiv la revizuirea proiectului de extindere a centralei de la Paks 2, întrucât proiectele actuale fac ca noua centrală planificată să depindă de apa de răcire din Dunăre.
Era esențial ca centrala nucleară să rămână în funcțiune, a spus Magyar săptămâna trecută, întrucât „economia maghiară nu poate funcționa fără centrală timp de luni de zile”.
Guvernul a decis, de asemenea, să-și diversifice aprovizionarea cu energie, Magyar afirmând că guvernul va organiza o licitație pentru o capacitate de generare a energiei eoliene de 700 de megawați până la 31 august și va dezvolta o capacitate eoliană de 4 gigawați până în 2030.
Problemele României
În România, măsurile luate pe brațul Bala al Dunării au oprit pe moment scăderea debitului în zona centralei nucleare de la Cernavodă.
Operațiunea, care a fost finalizată sâmbătă, a presupus scufundarea controlată a patru barje pe acest braț. Scopul măsurii a fost redirecționarea unei părți din debit către zona centralei nucleare.
Directorul centralei nucleare a anunțat duminică că unitatea 2 are acum asigurată apa de răcire pentru următoarele nouă zile, nivelul apei crescând cu 8 centimetri.
Cei 8 cm „câștigați” înseamnă că am reușit să redirecționăm spre Cernavodă aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă, însă pericolul nu a trecut, întrucât în orice moment barjele pot fi dislocate din poziția actuală și se poate diminua, sau chiar anula, redirecționarea debitului suplimentar spre centrala nucleară, a transmis, duminică, și secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ionel Scrioșteanu, pe pagina sa de Facebook.
La sfârșitul lunii iulie, unitatea 1 a fost oprită controlat din același motiv, iar autoritățile au căutat soluții pentru a menține Unitatea 2 în funcțiune.
Centrala de la Cernavodă asigură în mod normal aproape o cincime (20%) din energia electrică a României.