Universitatea Bucureşti cere limitarea mandatelor rectorilor la două mandate, însumând maximum 8 ani

Universitatea Bucureşti a anunţat, vineri, că cere limitarea mandatelor rectorilor la două mandate, însumând maximum 8 ani, scrie News.ro.

„Universitatea din Bucureşti consideră că orice universitate publică modernă trebuie să fie organizată şi să funcţioneze ca o democraţie a egalilor, în care puterea este administrată colectiv şi nu poate fi confiscată de o singură persoană căreia i-a fost încredinţată conducerea doar temporar de către comunitatea academică”, a transmis, vineri, Universitatea Bucureşti.

Instituţia solicită decidenţilor limitarea mandatelor rectorilor la două mandate, însumând maximum 8 ani.

Ca atare, Universitatea din Bucureşti a stipulat clar, fără echivoc, în propria Cartă, că „o persoană nu poate fi Rector mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele, de întreruperile acestora şi de circumstanţele în care s-au produs aceste întreruperi” (Art. 120 alin. 3).

„Considerăm că, atâta timp cât rectorii sunt votaţi prin vot universal, aşa cum se întâmplă şi cu Preşedintele României, numărul de mandate al rectorilor trebuie să fie limitat. De asemenea, exemplul Preşedintelui Academiei Române, care la rândul său nu poate avea mai mult de două mandate, este şi el foarte relevant pentru modelul ce trebuie adoptat de către universităţi”, a mai transmis instituţia.

Potrivit reprezentanţilor acesteia, „apelul la autonomia universitară, un principiu fundamental al funcţionării universităţilor în statele democratice în stabilirea numărului de mandate, ridică negreşit problema gradului de influenţă, control şi autoritate pe care un rector aflat la trei sau peste trei mandate îl are asupra comunităţii academice şi a forurilor de decizie colectivă, precum Senatul universitar”.

„Legea Învăţământului Superior trebuie să precizeze clar că se stabileşte o limită de 8 ani în funcţie”

„Modelele autoritare şi discreţionare de control al votului, al reprezentanţilor la congrese de alegeri şi foruri de conducere şi decizie, iar în final al partidelor politice, au fost prea vizibile social în ultimele decenii pentru a nu crea reala îngrijorare că pot fi preluate din politică şi în universităţile din România. Autonomia universitară trebuie însoţită de responsabilitatea publică a universităţilor în aprofundarea unor valori democratice în societate şi, cu atât mai mult, în interiorul comunităţilor academice. Pe de altă parte, atragem atenţia că unul dintre subterfugiile folosite de cei care încearcă acum să se permanentizeze pe funcţiile de rector este acela că legea nu decide pentru trecut, ci pentru viitor, deci numărul de mandate, chiar dacă va fi limitat, va trebui numărat de la zero, odată cu adoptarea noilor Legi ale Educaţiei”, a mai transmis instituţia.

Potrivit reprezentanţilor Universităţii Bucureşti, Legea Învăţământului Superior trebuie să precizeze clar, aşa cum a făcut-o şi Universitatea din Bucureşti în propria Cartă, că se stabileşte o limită de 8 ani în funcţie, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele, de întreruperile acestora şi de circumstanţele în care s-au produs aceste întreruperi.

„Suntem convinşi că argumentele noastre vor fi larg acceptate de societatea românească, de studenţi, de majoritatea profesorilor şi a cercetătorilor. Suntem solidari cu conducerea Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi le cerem şi altor universităţi din România să ni se alăture în susţinerea acestui demers”, a mai transmis instituţia.

„Ce universitate puternică este aceea în care un singur membru al comunităţii ajunge să fie „de neînlocuit” de niciunul dintre sutele sau miile de colegi? O universitate sănătoasă este aceea care asigură în mod natural transferul de putere şi de autoritate între membrii comunităţii academice, pentru a crea un mediu democratic de luare a deciziilor şi de conducere colegială. Un rector lider ştie că e dator să formeze şi să sprijine colege şi colegi competenţi şi dedicaţi, care să ducă mai departe proiectele universităţii şi să o conecteze la bunele practici academice internaţionale: prorectori, decani, prodecani, directori de departament. Cât de bun, ca lider, poate fi considerat un rector dacă le spune tuturor colegilor că niciunul nu îl poate înlocui şi păstrează puterea nelimitat în propriile mâini?”, declară Marian Preda, Rectorul Universităţii din Bucureşti.