Unul dintre bărbații inculpați pentru uciderea rapperului C.Gambino a fost achitat la apel de o instanță suedeză

Vineri, o instanță de apel din Suedia l-a achitat pe un bărbat de acuzația de complicitate la uciderea în 2024 a rapperului cunoscut sub pseudonimul C.Gambino, transmite Reuters.

Artistul suedez premiat, care și-a ținut secretă identitatea și purta mereu o mască neagră în public, a fost împușcat mortal într-un atac ce a avut loc în Göteborg, pe coasta de vest a țării. Autoritățile suedeze au afirmat că atacul a avut loc pe fondul violențelor dintre bandele infracționale.

Diamant Salihu, reporter criminalist la televiziunea publică suedeză SVT, a declarat la momentul respectiv că deținea informații potrivit cărora rapperul ar avea „anumite legături cu bandele” și ar fi fost găsit vinovat de unele infracțiuni minore, dar a subliniat că acesta pare să se fi concentrat mai degrabă asupra carierei sale muzicale.

O instanță inferioară îi găsise vinovați pe Hassan Rabeie, 22 de ani, Vide Atterstam, 20 de ani, și Fatjam Vardari, 21 de ani, de complicitate la omor. Aceasta îl condamnase pe Rabeie la închisoare pe viață, iar pe ceilalți doi la 15 ani și șase luni, respectiv 12 ani și șase luni de închisoare.

Curtea de Apel pentru Vestul Suediei l-a achitat vineri pe Vardari de acuzație, menținând însă sentințele pentru ceilalți doi.

„Curtea de Apel, spre deosebire de Tribunalul Districtual, a decis că nu s-a demonstrat că a fost implicat în crimă în modul susținut de procurori”, se arată într-un comunicat al instanței.

Toți trei au negat toate acuzațiile care li s-au adus.

Uciderea artistului a trimis o nouă undă de șoc în Suedia în condițiile în care se confruntă de ani de zile cu o creștere a violențelor comise cu arme de foc, rezultatul „răfuielilor” dintre bandele infracționale.

Problema greu de rezolvat a violențelor în Suedia

În toamna lui 2023, prim-ministrul suedez Ulf Kristersson l-a convocat pe șeful forțelor armate, pentru a găsi o soluție de reducere a violențelor armate care au cuprins țara. Apelul venea după un val de crime violente în urma cărora 11 oameni muriseră numai în luna septembrie.

Tot atunci, comisarul polițieri naționale a avertizat că „conflictele criminale din Suedia reprezintă o amenințare serioasă la adresa siguranței și securității țării”.

Conservatorii, care au preluat guvernarea după alegerile din 2022, au dat vina pe social-democrați, care guvernaseră anterior timp de opt ani, pentru fenomentul violențelor armate, pe care l-au legat de migrație.

De altfel, coaliția lui Kristersson a câștigat alegerile în parte pe baza promisiunii de a stopa violențele tot mai răspândite ale bandelor criminale și după ce a promis o serie de inițiative, cum ar fi acordarea de puteri sporite poliției și instituirea unor pedepse mai aspre pentru infracțiunile comise cu arme de foc.

Suedia a avut politici de imigrație liberale timp de multe decenii și a primit mai mulți refugiați pe cap de locuitor decât orice altă națiune europeană în timpul crizei migrației din 2015.

În prezent, statisticile arată că aproximativ 20% din cei 10,5 milioane de locuitori ai Suediei s-au născut în străinătate.

Migrația a fost și unul dintre subiectele majore ale campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din Suedia.