Unul dintre cele mai mari dezastre care s-au petrecut vreodată în țara noastră: Când trei orașe românești au fost acoperite de ape

Anul 2024 a adus mai multe episoade de ploi extreme în Europa, inclusiv în România, dar inundațiile din prezent se petrec în mod diferit față de cele din trecut. Se știe puțin despre cumplitele ploi care au afectat România în anul 1897, însă munca a două cercetătoare din România a scos la iveală date despre unul dintre cele mai mari dezastre care s-au petrecut vreodată în țara noastră.

• Inundațiile din 1897 au afectat toate regiunile Regatului României, fiindcă a plouat extrem de mult din aprilie până în iunie, uneori au fost multe zile la rând. Cel mai grav au fost lovite orașele Galați, Brăila și Tulcea. O parte dintre recordurile de ploaie pentru luna iunie stabilite atunci rezistă până astăzi.
• Inundațiile din prezent, când sistemul climatic este haotic, se petrec în mod diferit față de cele din trecut. Acum plouă foarte repede și foarte mult într-un interval scurt de timp și este insuficient timp să iei toate măsurile, chiar dacă tehnologia este net superioară față de cea din trecut.

A plouat aproape încontinuu timp de două luni

În jurul anului 1900, Bucureștiul avea 300.000 de locuitori, Galațiul peste 60.000, iar Brăila, aproximativ 55.000. România se proclamase cu 16 ani în urmă regat, iar meteorologia devenea tot mai importantă și existau stații meteo și pluviometrice care acumulaseră deja peste 20 de ani de „șiruri” de date.

Aceste date, colectate și digitalizate* de două cercetătoare românce care lucrează în Germania, arată că la 1897 s-au petrecut printre cele mai grave inundații care au afectat România în secolul 19 și vorbim despre unul dintre primele dezastre naturale despre care avem foarte multe date meteo.

„Mă concentrez în general pe secetă și pe valurile de căldură și am vrut să scriem despre seceta de la 1897, fiindcă după aceste inundații a venit o secetă năprasnică. Am găsit însă așa de multe date despre precipitațiile din 1897, încât ne-am zis că ceva nu este în regulă aici. Am săpat mai mult, am aflat mai multe și am alcătuit o bază de date și a fost fantastic și faptul că am găsit date despre debitul Dunării la Brăila, dintre-o lucrare a lui Ștefan Hepites”, explică pentru HotNews.ro Monica Ioniță, cercetător la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine (Bremerhaven, Germania).

La Sulina se afla sediul Comisiei Europene a Dunării și se colectau foarte multe date despre debitul fluviului.

În 1897, în a doua parte a primăverii și în prima lună de vară a plouat aproape continuu timp de două luni, explică cercetătoarea, iar asta a dus la valori extrem de mari de precipitații, uneori și de peste 7-8 ori mai mari decât normalul lunii iunie.

Datele culese și digitalizate de Monica Ioniță și Viorica Nagavciuc arată că la unele stații pluviometrice a plouat și peste 500 l/mp într-o lună a anului 1897 (mai sau iunie) ceea ce înseamnă că într-o lună a plouat cât într-un an. Recordul este într-o comună din Dolj, Piria, unde cantitatea de precipitații a ajuns la 891 l/mp în 21 de zile.

Dinamica inundațiilor de azi s-a schimbat: Totul se petrece mult mai repede

Ce putem învăța pentru viitor din episodul 1897? S-a vorbit mult despre faptul că în viitor vor fi multe secete și valuri de căldură, dar se vorbește prea puțin despre inundații, deși ele se întâmplă și se vor mai întâmpla. „Am vrut să arătăm că au fost inundații grave și în trecut, dar dinamica s-a schimbat”.

Este o mare diferență între inundațiile ce au afectat regiunea Galați la 1897 și cele de la jumătatea lui septembrie 2024. Acum 127 de ani a plouat foarte mult pe o perioadă lungă de timp, începând cu luna mai și până în iulie, iar nivelul Dunării a crescut foarte mult în iunie 1897 chiar și în zona Orșova, la intrarea în țară, fiindcă a plouat extrem de mult  „A fost o combinație între inundațiile de pe Dunăre, precipitații locale mega-abundente și foarte multă umezeală în sol, fiindcă apa nu a avut unde să se scurgă”, explică cercetătoarea româncă.

Monica Ioniță spune că nu a găsit în presa vremii bilanțuri despre numărul de morți, însă totalul victimelor a fost, se pare, mai mic și fiindcă mulți oameni din regiunea Galați aveau bărci în apropiere și s-au putut salva la timp.

„În prezent plouă foarte repede și foarte mult într-un interval scurt de timp și nu prea mai ai vreme să te pregătești, iar valul de inundații se poate întâmpla mult mai repede (…) Inundațiile din trecut s-au întâmplat fiindcă a plouat foarte mult pe o perioadă lungă de timp și valul făcea câteva zile de la Orșova la Galați, iar dacă erai la Galați aveai, în climatul de atunci, timp să te pregătești, aflând ce se întâmplă la Orșova. Acum nu mai ai timp să te pregătești, fiindcă valul de inundații se poate, teoretic, întâmpla mult mai repede”.

Sistemul climatic este în prezent haotic, are foarte multă energie și este extrem de dificil să faci prognoze, chiar dacă uneltele tehnice sunt net mai bune decât acum câteva zeci de ani. Monica Ioniță explică faptul că vara lui 2024 a fost extrem de caldă, apa mărilor a atins temperaturi record și s-a acumulat multă energie în atmosferă și această energie trebuia să se ducă undeva. Fiindcă a fost foarte cald, fiecare grad Celsius pe care-l avem în plus în atmosferă aduce cu el undeva cam pe la 7% mai mulți vapori de apă.

„Sistemul climatic trebuie să fie mereu în echilibru, iar pentru asta toată energia, toți vaporii pe care-i adăugăm cu încălzirea globală trebuie, la un moment dat, să se precipite undeva, să cadă sub formă lichidă”.

Anul 2024 nu a adus în România doar valuri de căldură, ci și recorduri de ploaie pe perioade scurte de timp, cum a fost cel de la Mangalia, la final de august.

Recordul de precipitații din 1897 pentru luna iunie la București Filaret încă este în picioare, 291,8 mm,  cantitatea fiind de peste patru ori mai mare față de normal. Și la Buzău recordul din iunie 1897 este încă valabil, arată datele ANM.

„1897 a fost un eveniment special și de aceea ne-am gândit să scriem despre el, să-l facem public. A mai fost încă un motiv: datele despre debitul Dunării pe care le-am găsit, fiindcă pe România nu avem serii foarte lungi despre debite și mi s-a părut fantastic să adaugăm datele privind debitele pentru alți 20-30 de ani. Sunt utile pentru că atunci când vrei să construiești un dig sau un lac de acumulare se folosesc aceste date de revenire și din ele poți afla, spre exemplu, ce nivel al apei se poate întâmpla o dată la 100 de ani. Dacă ai doar 30-40 de ani de date, este greu să spui ce s-ar putea întâmpla o dată la 100 de ani”.

Spre deosebire de inundațiile din 1897, cele de la 1970 au afectat aproape toată țara, fiind cele mai grave din istoria modernă a României.

Interesant este, explică Monica Ioniță, că în primii 15-20 de ani ai meteorologiei românești s-a pus mai mare accent pe măsurătorile pluviometrice, nu pe temperatură, fiindcă erau mai simplu de măsurat precipitațiile, iar în România nu ajunseseră pe la 1880-1885 cele mai moderne termometre din Europa. Există surprinzător de multe date despre ploile căzute zi de zi în România la final de secol 19 în multe locuri, însă este greu să ajungi la date și să le organizezi.

Stricăciuni incalculabile și șobolani uriași – Ce a scris presa vremii la 1897

Presa de acum 127 de ani a scris despre dezastru. Spre exemplu, ziarul Opinia avea un articol cu titlul „Inundațiunele”, în care descria situația de la Tulcea:

„Dunărea, continuînd a crește, mai toată parte de jos este inundată. Apa, trecând peste baragiul făcut, a intrat pe strade, prin prăvălii și case precum și în curtea palatului administrativ ast-fel că comunicația în oraș se face pe punți și în unele părți pe bărci”.

Publicația Voința Galaților scria că în câteva dintre comunele afectate de inundații, în regiunile Ialomița și Brăila, s-a semnalat o invazie de șobolani „distrugători ai recoltei” care erau și foarte mari: „de o dimensiune mult mai mare de cât chițcanii de la orașe”.

Ziarele vremii au scris că mai fuseseră inundații serioase în ultimii 40 de ani, spre exemplu la 1863, 1872, 1877 și 1879  și 1895, iar apele cu crescut mult în acei ani, dar niciodată precum în 1897. Ziarul Timpul scria în iulie 1897 că „stricăciunile și devastările pricinuite de acest dezastru sunt incalculabile”, în special în trei orașe: Galați, Brăila și Tulcea. Au fost devastate satele din lunca Ialomiței și „satele aflate pe lunca Siretului și a Dunărei au fost cu desăvârșire distruse; abia au putut scăpa oamenii, iar vitele lor, în mare parte, au fost luate de undele valurilor”.

Se mai scria și că în Tulcea nu prea s-au luat măsuri de apărare și protecție, în timp ce Galațiul încercase o apărare dar „a suferit dezastrul unei teribile inundațiuni, cu toate mesurile de apărare luate de cu vreme”. La cauzele inundațiilor se scria încă de acum aproape 130 de ani despre defrișări, mai exact despre „pleșuvirea munților prin despădurire, din care cauză se formează torente”.

La 1897 s-au făcut și filmări în zona Galați, de către un fotograf și operator român de origine franceză pe nume Paul Menu. Un documentar de patru serii se numește „Inundațiile de la Galați”, dar Monica Ioniță spune că, deși a încercat, nu a reușit să dea de filme. Aceste documentare sunt printre primele din lume care surprind un dezastru natural. Paul Menu este creditat ca fiind autorul primelor filmări făcute vreodată în România.

*Articolul publicat în The Bulletin of the American Meteorological Society are titlul „Shedding light on the devastating floods in June 1897 in Romania: early instrumental observations and synoptic analysis” (autori Monica Ionita și Viorica Nagavciuc).